DIAGONALÃ CRITICÃ ÎN CONTEMPORANEITATE

TEXT CORECTAT ªI RETIPÃRIT

Recent, la editura Napoca Star, Cluj 2003, a apãrut într-o þinutã specialã, lucrarea "Studii literare" a scriitorului vâlcean, din Govora, Constantin Deaconu.
Prefaþa cãrþii, "Un cuvânt înainte", autor Constantin Cubleºan, îl prezintã pe criticul Constantin Deaconu ca pe un scriitor deja consacrat, pregãtit ºi care reuºeºte sã opunã un veto îndrãzneþ scrierilor "autorizate", doar ele credibile, apãrute sub semnãtura consacraþilor din Bucureºti (academii, fundaþii ºi alte cele), un veto nu dintr-o anume ambiþie ci unul venind ca normal în aceste momente de emulaþie regionalã, de liberalizare al spiritului românesc,european.
Când Artele, cultura în general, se emancipeazã, ºi critica se autodistribuie în arealul liberalizat, precum ºi scriitorii întemeiazã capitole noi în acest areal.
O îndrãznealã de bun augur este sã vedem cum la Govora, zonã "înconjuratã" de secole de culturã scrisã, dar neglijatã în timpul din urmã, timpul industrial, Constantin Deaconu traverseazã prin scrierea sa, acest timp contemporan, aducând în faþa cititorilor de oriunde, personalitatea scrierilor ultra-remarcabile aparþinând a trei dintre cei mai, spun eu, tari prezenþi ºi îndrãzneþi în arta comunicãrii, arta relaþiei dintre creator ºi receptor manifestatã, iatã, curajos la sfârºit de secol XX ºi început de secol XXI, îi numesc astfel pe cei trei, de elitã subiecþi, Bartolomeu-Valeriu Anania, Constantin Zãrnescu ºi Mircea Cãrtãrescu.
Facem cunoºtinþã cu " limbajul canonic, împletit cu cel specific liricii metafizice, cel al vãmilor netrecute ºi al neexplodatelor lumini ", cu scriitorul ierarh Valeriu Anania, facem cunoºtinþã cu " istoricizantul ", adaug eu, sinestezistul artist, scriitor ºi descoperitor de noi metode de tratare ale istoriilor nescrise, Constantin Zãrnescu, pentru ca mai apoi, sã ni se propunã un studiu privind trei lucrãri semnate de Mircea Cãrtãrescu...
Lucrarea lui Constantin Deaconu îºi începe derularea trimiþînd cititorul în lumea pasionantului, încã, dialog cu divinitatea, dialog deschis în volumul " Poeme alese " de Valeriu Anania ( ed. Dacia Cluj-Napoca, 1998 ), pentru care " Eul este doar instrument ", urmând ca mai apoi sã abordeze critic, în spiritul conceptelor actuale, romanul " Strãinii din Kipukua " al aceluiaºi autor, definit ca " un Iason în cãutarea sinelui, al eu-lui lãuntric, care este produsul legãturii indestructibile al fiinþei umane cu locul naºterii...", precum ºi lucrarea de istorie literarã " Rotonda plopilor aprinºi " de acelaºi Valeriu Anania, operã ce " se înfãþiºeazã ca o evocare de personalitãþi literare, ...depãºind criza de comunicare ºi victimizarea obsedantului deceniu ". V. Anania îºi apropie valoriile scriitoriceºti într-o " Rotondã a privegherilor" proprii, spune Constantin Deaconu, "convins fiind de rolul fiecãruia în procesul închegãrii conºtiinþei ºi personalitãþii sale literare"...
Al doilea scriitor luat în studiu de cãtre autorul acestor "Scrieri literare ", este Constantin Zãrnescu, asupra cãruia Constantin Deaconu se autoilustrezã într-o pateticã ºi pertinentã analizã de text, de conþinut istoric, luând în dezbatere opera dramaticã "Dracula în Carpaþi" precum ºi lucrarea " Principele Dracula, Doctor Faustus ºi Machiavelli "...
Având, în trecut, ocazia sã recenzez ºi eu aceastã lucrare ( Dracula în Carpaþi ), pot spune cã exegetul Constantin Deaconu face o analizã aproape esthaustivã, doar cã eu aº fi insistat mai mult pe latura filozoficã a textului, pe care îl consider bogat în fraze ºi înþelesuri shakespeariene. Printr-un astfel de text, elitistul scriitor, a dorit sã þinteze în istoria universalã modernã dimensiunea europoeanã a celebrului domnitor român cât ºi a societãþii în care a trãit acesta...
Dracula în Carpaþi este o operã literarã înrãdãcinatã adânc în filozofia de idei, este o operã al þesutului de cuvânt arhaic, este o demonstraþie de sinestezism zãrnescian, este un cumul de modernitate, are un ritm alert ºi gradual, de la adagio înspre alegro...Opera dramaticã " Dracula în Carpaþi " se cere pusã în scenã într-o montare dinamicã, modernã ºi,de ce nu, într-o operã liricã, tip rock, dupã modelul celei compuse de Peter Venczel, " Mateiaº pe eºafod ", cãci nu degeaba, Vlad Þepeº ºi Mateiaº Corvin au fost aproape ca fraþi...
Abil remarcã ºi Constantin Deaconu când încearcã sã demonstreze apartenenþa acestei lucrãri de artã, a autorului ei, la Postmodernitate.
Se recenzeazã în continuare, lucrarea plinã de învãþãminte istorice, din nou abil "ticluitã", a importantului nostru scriitor ºi poet, Constantin Zãrnescu, romanul scris în acelaºi tempou, de la lent spre alegro, istoric dens graduat, " Ziua Zilelor ", dizertaþia despre scriitorul clujean-vâlcean încheindu-se cu "Teii înfloresc pentru Irina"...
În ultima parte a "Scrierilor literare" C. Deaconu ne face cunoºtiinþã cu Mircea Cãrtãrescu, cu operele sale, " Postmodernismul românesc", "Orbitor (Aripa Stângã)" ºi "Orbitor-Corpul".
Pentru cei care nu l-au citit încã pe Mircea Cãrtãrescu, studiul lui Constantin Deaconu este o pertinentã referire la acest nou concept, care l-a fãcut deja celebru pe tânãrul emul al lui Nicolae Manolescu, conceptul referitor la Postmodernism ºi, sper eu, ca el, studiul, sã se ridice la nivelul valorii operei celui recenzat, rãmânând însã, ca cititorii sã hotãrascã singuri acest lucru...

Rm. Valcea, 14.04.05

    Comments >>