Turismul Romanesc Incotro ? (1)

Categ: Turism | • by Stefan Brandes Latea


I

Turismul vâlcean ca ºi întreg turismul românesc, este mai mult o poveste, decât o mare afacere. O ºtim prea bine toþi cei care avem tangenþã cu acest domeniu, indiferent cã este vorba de transportatori, hotelieri, alimentaþie publicã, tratamente medicale, comerþul cu artizanat ºi cei care sunt „responsabili cu umplerea timpului liber al turiºtilor”.
Turismul este o activitate la limita artei, dar câþi dintre cei care ”fac turism” în România, gândesc pe astfel de coordonate, sau câþi ºtiu cã în Franþa existã un Minister al Timpului Liber?
Fãrã nici o excepþie, toþi miniºtrii turismului de dupã 1990, ºi-au demonstrat doar incompetenþa ºi faptul cã nu au avut nici o legãturã cu domeniul pe care-l pãstoreau. Ei nu au fãcut decât sã ne povesteascã despre “minunile” pe care le vor face pe durata ministeriatului. Pânã la urmã s-au dovedit a fi doar excursioniºti în cele mai exotice locuri din lume pe bani publici.
Cel mai mare farseur ºi omul care a fãcut enorm de mult rãu turismului românesc, a fost Dan Matei Agaton. Dupã o luptã de ani de zile, am reuºit sã-l scot cu tot cu „Dracula Park”,din Sighiºoara, oraºul meu natal. Aveam toate argumentele, dar el era ministru, eram titularul mãrcilor Dracula dar el era susþinut de partidul aflat la guvernare, militam pentru impunerea adevãrului istoric despre familia Drãculeºtilor, dar asta nu interesa pe nimeni. Nu am dezarmat ºi am început o campanie internaþionalã prin cãrþile mele despre Dracula, precum ºi prin materiale video legate de festivalurile medievale pe care le-am iniþiat la Sighiºoara, Fãgãraº ºi Sibiu. Printre personalitãþile care mi s-au alãturat s-a aflat ºi prinþul Charles.
Dan Matei Agathon, deºi purta nume de sfânt, s-a dovedit a fi doar un ºmecheraº de duzinã care a luat minþile românilor povestindu-le tot felul de fantasmagorii legate de un virtual turism cultural, uitând cu desãvârºire cã România nu este o mare putere culturalã. Tot el ne-a povestit despre turism religios, uitând cã România nu este Mecca, iar bisericile ºi mânãstirile noastre sunt pictate de câte un zugrav anonim ºi nu de un Leonardo da Vinci sau Rafael. Proiectele gen staþiunea „Europa” nu s-au finalizat decât prin scandaluri mediatice în timp ce tot românul putea constata pe propria-i piele, cã România nu are deloc o percepþie pozitivã pe plan internaþional , aºa cum o are Franþa, spre exemplu. Când spui Franþa, îþi vin automat în minte parfumuri, Parisul cu turnul Eiffel, Luvrul ºi lista poate continua la nesfârºit. Când spui Italia, te gândeºti automat la Roma, la Colosseum, la modã, la Michelangelo, la Carnavalul de la Veneþia ºi la emisiuni de televiziune moderate de femei deosebit de senzuale. Când alþii spun România, în cazul în care au auzit vreodatã de noi, se gândesc în primul rând la contele vampir Dracula, Ceauºescu, copiii strãzii ºi imigranþi periculoºi.
În mod cert România are o problema cu imaginea ºi asta fiindcã niciodatã nu s-a ocupat cineva cu profesionalism ºi consecvenþã de imaginea noastrã în lume. Asta în condiþiile în care oferta din turism depãºeºte cu 40% cererea, iar concurenþa pe piaþã este absolut acerbã. Noi, românii, trebuie sã ne obiºnuim cu gândul cã nu suntem ºi nu vom fi niciodatã o mare putere turisticã, economicã sau culturalã.
Chiar dacã au de unde alege, hãrþile turistice fac o selecþie asprã, mai asprã decât academiile, pentru cã circuitul propus trebuie sã atragã ºi europeni, ºi japonezi, ºi oameni din cele douã Americi.
„Turiºtii din Marea Britanie ar putea veni cu miile în România, dar n-o fac. Marile corporaþii ar putea sã investeascã în România,, dar n-o fac. De ce ? Pentru cã nu ºtiu cã existãm, pentru cã nu au încredere sau, ºi mai rãu, pentru cã se promite ceva ce nu poate fi livrat”, spune Cristina Preda, preºedintele Brand Academy.
Pentru a deveni o destinaþie credibilã, România trebuie sã identifice acele niºe care sã ne asigure funcþionalitatea, într-un sistem turistic internaþional sufocat de oferte dar care are o nevoie continuã de poveºti ºi inedit. O astfel de niºã ar putea fi reprezentatã de turismul de aventurã, un concept nou de turism, cu tot mai mulþi adepþi pe plan mondial.
Existã spre exemplu în America, parcuri arheologice subacvatice, cu zeci de epave ale unor corãbii eºuate, care-ºi aºteaptã cãutãtorii de comori. Pe malul canadian al Niagarei a fost construit un „Dracula`s Castle” iar în Germania se bucurã de un deosebit succes „Primul hotel în pom”. În întreaga Europã, începând cu Anglia ºi terminând cu Spania,este acum la mare modã un lanþ de localuri intitulate „Transilvania horror-rock –caffe”. În acest timp, la Sibiu, oraº care va fi în anul 2007, „Capitalã culturalã europeanã” existã câteva pizerii Venezia, dar nici un local care sã aminteascã strãinilor de trecerea prin aceste locuri a voievodului Dracula, precum ºi a fiului sãu, Mihnea Vodã cel Rãu. În Bucureºti, lucrurile stau mult mai rãu, fiindcã, spre exemplu, despre muzeul Storck, nici mãcar „vecinii”din perimetrul Pieþei Romane nu ºtiu unde este situat, nemaivorbind cã poate fi vizitat doar pânã la orele 16. La Muzeul Naþional de Istorie, chiar dacã acum se aflã în renovare, nu te atrage nimic fiindcã dominã aerul bãtrânesc iar personalul de supraveghere este needucat ºi îmbrãcat sub orice criticã.
Dracula, unul din cele zece mari mituri ale umanitãþii, pe care se bazeazã o treime din folclorul anglo-american, ne aparþine în totalitate, dar noi românii nu ºtim sã-l exploatãm istoric ºi cu atât mai puþin turistic. Atunci când încercãm sã o facem, apelãm la tot felul de amatori care nu au nici cea mai vagã legãturã cu istoria sau cu zona artisticã, aºa cã lucrurile ies cum nu se poate mai prost.
Condiþiile materiale ºi viaþa trepidantã de fiecare zi, îl fac pe omul modern sã-ºi poatã alege pentru concediu orice destinaþie ºi sã-ºi ofere concedii de vis în locurile care-l atrag ºi în care aventura ºi ineditul sunt la ele acasã.
Asta ar putea fi ºansa detentei noastre turistice ºi culturale, dar ea presupune o informaþie mult mai bogatã decât cea restrânsã la cliºeele arhicunoscute pe care le gãsim în pliante turistice submediocre, sau în cãrþi de istorie cel mult licealã. Pentru asta avem nevoie de scenariºti, regizori, interpreþi, politicieni, primari ºi nu în ultimul rând de oameni de afaceri capabili sã exploateze turistic ºi artistic tot ceea ce cu generozitate ne-a dat atât natura cât ºi istoria. Avem locuri, tradiþii ºi o istorie absolut fabuloase, dar ele trebuiesc cunoscute în primul rând de cei care conduc primãriile ºi afacerile turistice din zonã.


ªtefan BRANDES-LÃÞEA
0722.767.215
e-mail:draculestii_transilvani@yahoo.com
Foto: ªtefan BRANDES
Rm.Valcea,!6.08.05



    Comments >>


Articol citit de 225 ori.