Am urmărit evenimentul comemorativ… Vasile Militaru, 2026, de la Ocnele Mari și am observat ocultarea ideei, Academiei de sub Pământ, prin conservatorismul de ev mediu al Parastasului și apoi prin deturnarea savantă a discursului instituțional, care duce în generalitate fenomenul!
Decontaminarea nu înseamnă doar o reconfirmare a diagnosticului – unul prea blând și neasumat de supraviețuitori făptuitori ai relelor/încă în scenă, slujind cuS frenezie… marea minciună a revoluției din 1989 – când se invocă o salvare națională, fără să ni se spună cine anume erau salvații, în căderea în gol care a urmat!-, în fapt doar o aparentă cosmetizare! „Academia informală” trebuia să dea pe față cele ascunse și rămase în uitarea voită, cu propagandiștii foști, înnoiți în purtătorii noilor adevăruri! Efectul? Deșertul nu se mai termină! Cultul eroilor? A virat spre scena politică? Biserica își face ritualul public, ca în evul mediu? Instituția publică (Primărie, Consiliu local Consiliul Județean, Direcția ptr. Cultură, Patrimoniu, rămân pe linia legislativă a… politicii corecte (cu o legislație, inclusiv Constituția, în suferință, prin neactualizare!). Foștii deținuți politici, cu rândurile rărite, și cu susținătorii avizați plecați în veșnicie (vezi pr. Petre Vețeleanu și ex. Primarul Petre Iordache, Costea Marinoiu, ș.a) au pierdut din puterea necesară și evenimentul comemorativ, personalizat Vasile Militaru, pare doar o formalitate care nu ajută imperioasa transformare a mentalului, prea târât și îmbâcsit de propagandiștii conservatori ai privilegiilor moștenite… istoric! (sistemul acela din debaralele cu „numiții șobolani”, ai unei scene politice, cu nepricepuții armatei dresate să nu se dea plecată din cămările bugetate din sărăcia publică!).
M-am întrebat și întreb și acum: Unde este autoproclamata elită a intelectualității, cu sarcina să vadă proactiv, în față, soluțiile vindecării de bolile trecutului? Formal avem Forumul, cu obiectivul declarat prin nume să vadă pașii de urmat; Seniorii, asumându-și sarcina, ca dascăli cu experiență să lămurească cauzalități și să școlească altfel generația care vine. UAP-ul, USR-ul, Liga Scriitorilor, Societățile culturale (cele cu declarata utilitate publică!). Îmi pare o depărtare de obiectivul major preocuparea lor, observată și numai prin semnalul dat, prin uitarea ideii „Academia de sub Pământ”! Cercul de la Râmnic, doar cu rol informal, a promovat anual o personalitate-model. Anul 2026, a propus „Seniorilor” pe academicianul Andrei Pandrea (fiul lui Petre Pandrea!), în completarea unei liste, care s-a bucurat, anual, de lansarea numelui chiar la festivitățile de la Ocnele Mari! Anul acesta nu s-a putut face lansarea din motive… organizatorice!
Reafirmăm prin argumentele suținerii „academicianului” Gheorghe Stănescu… importanța ideii Academiei de sub Pământ! 10 iulie 2026/ M. Sp.
