Concert de zile mari, Giuseppe Verdi, în aceste zile pascale, 28 aprilie 2025, la Filarmonica Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea susținut de orchestra simfonică a filarmonicii (director Petruț Constantinescu – care a și susținut un cuvânt de întâmpinare gustat cu plăcere de publicul meloman, vâlcean) dirijată de cunoscutul Orazio Baronello (Italia) cu concursul soliștilor: Diana Gheorghiciuc – mezzosoprană și Andrei Marinache – bariton. În program au figurat lucrări de Giuseppe Verdi, în prima parte: Preludiu – Actul I din opera Traviata, Aria „Di provenza il mare il suol” din opera „Traviata”; Aria „Stride la vampa” din opera „Il Trovatore”; Recitativ „Per me giunto” și Aria „O Carlo, ascolta” din opera „Don Carlo”; „Liber scriptus” din „Requiem”; Uvertura operei „Aroldo”; în partea a doua: Preludiu la opera „Attila”, Uvertura operei „Forza del Destino”, Uvertura operei „Giovanna d’Arco”, Uvertura operei „Oberto, Conte di San Bonifacio”, Uvertura operei „Nabucco”, Marș triumfal din opera „Aida”.
Un program, cum spuneam, ca de sărbătoare, una a muzicii închinată păcii și înfrățirii între popoare…exact de ceea ce are nevoie Europa la această dată! Personal am admirat ansamblul orchestral, forma în care s-a manifestat, un ansamblu matur care se poate bucura din plin de cei 30 de ani de existență; mai ales că am făcut câteva filme la repetiție, stând între orchestranți și având posibilitatea să-i văd direct la lucru, precum și pe dirijor care stăpânea perfect partitura (aceasta stând închisă permanent pe pupitrul dirijoral și la repetiție și la concertul cu public); și, așa cum spuneam, să constat niște instrumentiști aplecați cu mult patos asupra știmelor de interpretat!…rezultând o muzică perfect racordată între partide, una de mare rafinament. Cunoșteam performanțele orchestrei, ale dirijorului, de-alungul celor douăzeci de ani de interpretare a lui Giuseppe Verdi, chiar de către Orazio Baronello și orchestra vâlceană, atunci, un adevărat triumf verdian…altele fiind vremurile! Dar și acum, cu tot ce se întâmplă în societate, a fost o încântare muzicală – artistică a cunoscutului rafinament verdian; și Baronello, și orchestra reușind un spectacol de neuitat! Să remarcăm de la început interpretarea profesionistă deosebit de valoroasă a celor doi soliști, mari artiști ai interpretării vocale românești, lirice, și care s-au impus în fața melomanilor vâlceni prezenți în seara spectacolului, meritându-și din plin aplauzele!… Spectacol pe care organizatori și interpreți, plus publicul, credem, l-ar fi putut denumi Verdi înainte de toate!Verdi, da un mare artist al secolului XIX, un mare artist al secolului XX prin prisma interpretării muzicii sale pe toate scenele lumii, și, acum, iată, un mare artist al secolului XXI!… să ne amintim, nu fără mirare, că în 1861 Verdi participa la viața politică a Italiei, numele său fiind un simbol al luptei de eliberare a poporului italian de sub dominația austriacă! Un nume predestinat: V.E.R.D.I. egal Vittorio Emanuele Re D‘Italia și care devine senator în 1874, perioadă când crează opera „Forța del Desino”…Oare câți senatori ca Verdi nu ne-am dori astăzi!
Revenind la spectacolul de la Filarmonică din seara de luni-28 aprilie să ne aducem aminte de câteva idei convenite cu Orazio Baronello înainte de acest concert în interviul scurt purtat pe e-mail: „…putem considera că în urmă cu cinci luni s-au împlinit 20 de ani de prezență scenică a dirijorului italian în orașul de sub Capela. O aceeași aniversare cu a cotidianului nostru cultural, on line, Cultura Ars Mundi, în 2024, douăzeci de ani de la înființare! Concertul are loc în acest an, când se împlinesc și 30 de ani de la înființarea Filarmonicii Ion Dumitrescu; și 35 de ani de când am înființat INTOL, Întreprindere mică. În 2024 s-au împlinit 30 de ani de la înființarea Editurii Intol Press prin care ființează toate publicațiile noastre, inclusiv revista Seniorii. (…) Am înțeles din discuție că este vorba de un concert Verdi…”. Verdi, care domină scena lirică a lumii de două secole! …Rossini domina scena vieneză la începutul secolului XIX, nu Beethoven (Dicționar de mari muzicieni – Larousse – Ed. Univers Enciclopedic, București, 2000)! Apoi Puccini, compozitor de operă, un alt italian celebru, sfârșitul sec. XIX și un sfert din secolul XX! Verdi a compuns în preajma timpului măreț al lui Garibaldi, când se forma națiunea italiană și, el, a exprimat cel mai bine spiritul de libertate și Pace între națiunile lumii!…Verdi atinge maximul, atât în muzica corală sacră (Requiemul), cât și în cea simfonică prin uverturile la operele sale…Verdi privește pacea și libertatea popoarelor prin prisma istoriei, încă de la începutul lumii, subietele sale preferate, în acest sens, fiind izvorâte din istoria colosală a Egiptului antic, cât și din istoria poporului evreu, care, fiii lui Israel, primul a fost creat de Dumnezeu… Spunea Orazio Baronello că „România a fost întotdeauna o națiune apropiată de Italia, cred că a fost o obligație europeană să facă parte din UE așa că suntem din ce în ce mai frați! Mă bucur de această aniversare a Filarmonicii și sunt la fel de mândru să fiu prezent la fabuloșii 30 de ani de la nașterea ei. Mă bucur mereu să fiu inclus în stagiunea muzicală a Filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea, acest oraș este acum parte din mine; Beethoven spunea: dacă vrei să cunoști nivelul cultural al unui popor, să asculți cu atenție muzica lui; Filarmonica Ion Dumitrescu are mândria de a ridica nivelul social-cultural al orașului. Voi dedica întregul concert muzicii verdiene alternând cu arii de uvertură și preludii; va fi minunat. Mulțumesc și să ne vedem curând.”
Întâlnindu-mă cu el în zilele dinaintea concertului, asistându-l la o repetiție, duminică le 27 aprilie, am cunoscut mai bine personalitatea dirijorului italian, un muzician de mare sensibilitate și mare cultură care își caută tot timpul sintagme culturale proprii dar și ale altora referitoare la arta muzicii, arta în general, mai toate desprinse din textele operelor lui Verdi sau cu referire la ele. Noi l-am asimilat pe acest tânăr dirijor cu un posibil membru al Asociației Ecologice ECOSTAR 21, asociație înființată la Râmnicu Vâlcea în 2006 și care reunește oameni de știință și artă care gândesc ecologic, chiar și în meandrele culturii și artei contemporane, unele vrute cu tot dinadisul moderniste, și care pentru noi înseamnă adevărate pete întunecate în artele de tot felul ale prezentului, dezvoltate așa după anul 1907, când Picasso și Schönberg declarau moartea artei (Dicționar – Larousse)… Dar înainte de toate să remarcăm că Orazio Baronello ține să dăruiască rezultatele excelente ale acestui concert, să-l omagieze pe cel care i-a salvat viața, medicului primar de la spitalul policlinică „G. Martino” Nefrologo din Messina, Profesorul Domenico Santoro!
Iată și câteva idei ale dirijorului italian care îi definesc profilul artistic: Chiar și în durere, amintește-ți că ai fost în acele locuri și că numai acolo vei putea găsi pacea…o replică la versurile pline de tristețe, dar și de speranță ale lui Giorgio Germond, tatăl, care spune că acolo unde este nefericirea, acolo se va găsi și fericirea! („O, amintește-ți chiar și în durere,/ Ca bucuria să strălucească pentru tine,/ Și că pacea acolo, numai acolo,/ Încă poate străluci asupra ta”). Dumnezeu m-a călăuzit să-l aduc pe Alfredo înapoi la casa tatălui său (o replică la„Dumnezeu să mă călăuzească”). Nu-ți poți imagina cât poate suferi un bătrân tată. Odată fiul plecat, casa părinților devenie goală și sordidă. Dar dacă el se va întoarce, înseamnă că speranța n-a fost zadarnică. …Un text, al Traviatei, care este în mare măsură răscumpărat de muzica care îl îmbracă în contextul operei.
Și o referință la „Nabucco” – Corul, în context european (unit european)… Să facem la unison „o adevărată Călătorie în coralitate ca o uniune de popoare și sentimente, pentru că cântatul este o expresie a sufletului nostru și a diferențelor care trăiesc în fiecare dintre noi. Din acest motiv, am dorința de a face publicul din sală să cânte împreună, transformându-ne într-un singur mare Cor pentru o nouă Călătorie a Prieteniei realizată prin muzica lui Verdi. Astfel, contopindu-ne vocile într-un mesaj de uniune, solidaritate și construire a păcii” în întreaga lume!
*
Remarcăm și alte idei cu caracter general-artistic care îmbogățesc profilul intelectual al dirijorului: Arta nu este un lux, este o necesitate a spiritului.
Nu este o evadare, ci o responsabilitate, un îndemn la acțiune, o reamintire, un strigăt.
Este educație în spiritul frumosului, care înseamnă educare în spiritul speranței.
Este speranța, niciodată ucisă de drama existenței; depășind lupta cotidiană, greutățile vieții, sfidează, însăși, timpul nostru!
Și nu uitați: speranța nu este o iluzie; frumusețea nu este o utopie; acest dar de la Divinitate nu este o chemare, trebuie să i se răspundă cu mare generozitate, cu pasiune, cu iubire.
