Iarăși, ca și-n alți ani, stațiunea Călimănești și-a dovedit cu pregnanță statutul de capitală culturală a jumătății de nord a județului Vâlcea. Astfel, pe data memorabilă de 15 iunie, ziua înălțării spre stele a Luceafărului poeziei românești marele nostru EMINESCU, la Călimănești, a avut loc Simpozionul Internațional EMINESCU-VOIEVOD STELAR organizat sub egida Primăriei orașului Călimănești, a Societății Culturale Anton Pann a Casei de Cultură Florin Zamfirescu din localitate, și sub directa coordonare a neobositului truditor în ale culturii și poeziei Nicuță Ioan Lungu, care nu s-a dezmințit nici de astă dată, având invitați de marcă din țară și străinătate, dimpreună cu doamna Ermina Buduleci, responsabila cu cultura a primăriei. Evenimentul a debutat cu prezentarea la statuia Eminescului din parcul Ostrov, unde doamna Ermina Buduleci a deschis cuvântul făcând referire la importanța evenimentului, s-au depus coroane de flori și s-a ținut un parastas întru pomenirea pe pământ și în ceruri a poetului nepereche de către preotul protoiereu Iulian Lixandra. A urmat o alocuțiune susținută de către primarul stațiunii dr. Florinel Constantinescu, un fervent susținător al culturii, în care și-a exprimat adeziunea totală pentru astfel de manifestări. Poetul Nicuță Ioan Lungu a delectat auditoriul prin recitarea unei poezii dedicate Luceafărului, Plecăciune pentru Eminescu, din care a răzbătut fiorul sentimentului copleșitor de venerație pentru marele nostru poet și pentru inegalabilul său geniu.
Partea a doua a evenimentului s-a desfășurat la frumoasa sală de spectacole a Casei de Cultură Florin Zamfirescu, în prezența unui numeros public de toate vârstele, veniți pentru a participa cu sufletul la spectacolul dedicat poetului. Aici, la fel, doamna Ermina Buduleci a fost sufletul acțiunii, alături de Nicuță Ioan Lungu, prezentând pe cei care urmau să se desfășoare pe scenă și programele lor. Spectacolul a început, cum era și firesc, cu imnul simpozionului Eminescu e nemuritor, moment muzical susținut de Traian Chiricuță, pe versurile poetului Nicuță Ioan Lungu. Nicuță Ioan Lungu și-a recitat, apoi, cu patos și sensibilitate propria creație literară Eminescu-voievod stelar, care a încântat auditoriul prin mesajul transmis.
Un moment important al evenimentului l-a constituit urcarea pe scenă a unui invitat de marcă din Serbia, Mihailo Vasilievici, poet sârb de origine română, care scrie și publică atât în limba română, cât și în cea sârbă, născut în municipiul Kladovo. Străbunicul său patern Constantin Vasilești, născut în 1880 la Schela Cladovei, România, trece Dunărea la 19 ani, se căsătorește tot cu o româncă, perpetuând graiul românesc, grai care ajunge până la strănepotul Mihailo, care crește și trăiește în spiritul limbajului nostru. A fondat Clubul Literar al Tineretului, activând pentru respectarea drepturilor comunităților românești din Serbia, inclusiv prin editarea de publicații de cultură, printre care Vorba noastră, apărută la Zaicear în anii 2003-2008, fiind director în 2007-2008. Din luna mai 2022, este membru în Comisia pentru Cooperare Transfrontalieră și Internațională cu Diaspora. A debutat în anul 1986 cu volumul de poezii bilingv Ulaz u tisinu-Intrare în liniște, până în prezent având publicate 11 volume de poezie, dintre care 5 în limba română. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Serbia, al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății Scriitorilor Danubieni din Drobeta-Turnu Severin. A prezentat cu patos și tristețe în glas situația unei părți a românilor din Serbia, vlahii noștri, din părțile Timocului, care-și duc viața tot în spirit românesc, dar sunt lipsiți de anumite drepturi, față de cei din Voivodina, iar cei din patria mamă nu întreprind nici un demers spre realizarea unor deziderate ale lor, precum școli în limba română. Vorbind despre marele nostru Eminescu, susține că, din păcate acolo este foarte puțin cunoscut, el fiind cel care a introdus la câteva biblioteci din zonă volume cu și despre Eminescu. Recită din creația proprie, sensibilizând publicul cu vocea poetului care nu se împacă cu anumite probleme ale absurdului vieții cotidiene, fiind în căutarea propriei identități.
Urmează un intermezzo muzical susținut cu aplomb de către cantautorul nostru cunoscut Dan State, care de fiecare dată ne impresionează cu vocea și cu trepidația mesajelor transmise prin prezentarea melodiei Atât de fragedă. Iarăși, un moment sensibil vine pe scenă prin apariția a doi elevi de la Școala Gimnazială Cantacuzino din Călimănești, nominalizați la sfârșit, care recită în duet Glossă de Eminescu, foarte talentați și plini de har. Momentul de vârf și sublim al spectacolului l-au susținut tot elevii Școlii Gimnaziale sub îndrumarea doamnei învățătoare Mirela Niță, care au prezentat sub formă de moment poetic pe fundal muzical poezii din marele nostru poet național, cu personaje deghizate în flori (nuferi galbeni), gâze, chiar și în Eminescu dimpreună cu prietenul său Creangă, care au făcut deliciul spectatorilor, transpunându-i în feeria naturii evocate de Eminescu în opera sa. Au fost transpuse poeziile Somnoroase păsărele , Floare albastră, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Nu putem trece peste acest aspect fără a aminti numele micuților artiști, care sub îndrumarea doamnei învățătoare au dat tot ce au avut mai bun în ei: Ceapă Lavinia, Pășcuț Ariana, Orghidan Ștefan, Nițuițoiu Sofian, Panu Roxana, Catrina Anania, Albu Darcot, Gâjulete David, Pleșanu Anastasia, Niță Ștefan, Bornea Gabriela, Lazăr Mădălin, surorile Erita Maia și Alexia, Badea Ema, Dropa Alexia, Cojocaru Ilinca. Nu în ultimul rând trebuie amintită minunata, talentata și sensibila Croitoru Alexandra, care a interpretat tot pe fundal sonor Mai am un singur dor, însoțită în scenă de doi mici danasatori deosebit de talentațiși Eminescu după Ioan Aldea Teodorovici, încântând și de această dată auditoriul cu vocea sa deosebită.
Domnul Dan Șalapa, poet, eseist, critic literar, a prezentat în maniera proprie, inconfundabilă, câteva probleme legate de personalitatea poetului Eminescu, prin prisma eseului publicat Cu sau fără Eminescu în cultura românească și universală, unde aduce în prim plan simbolul național literar și alte caracteristici de bază ale superpersonalității eminesciene: influența asupra limbii române, impactul asupra literaturii române, moștenirea culturală, reper inspirațional național. În lucrarea sa mai referire și la alte aspecte, precum Cine și de ce l-a contestat pe Eminescu, Cine a susținut calitatea de lider a lui Eminescu, Poeți, prozatori, eseiști, filosofi, jurnaliști inspirați de Eminescu. Ne prezintă apoi, comunicarea domnului Victor Sonea din Franța cu referire la paralelismele dintre două personalități de manieră romantică, Mihai Eminescu și Alphonse de Lamartine, prin care se scot în evidență micile deosebiri, dar mai ales, marile asemănări dintre cei doi poeți, inclusiv în titlurile unor poezii, precum: Lacul la Eminescu, Le laque la Lamartine, Luceafărul laEminescu, Căderea unui înger la Lamartine, Odă.În metru antic, Ode, etc. În final propune ca festivalul în viitor să fie însoțit de un simbol, cel mai potrivit fiind floarea de tei, copacul lui Eminescu, foarte adesea invocat în opera sa.
Un punct de atracție deosebită l-a reprezentat apariția pe scenă a actriței Cristina Barna, care a recitat cu talent trei poezii din creația poetului, Pe lângă plopii fără soț, Codrule, codruțule…, O, rămâi…,dar însoțită de o mascotă (o păpușă) pe care o mânuia cu har, mișcându-se în pas cu trăirile invocate în recitarea superbă.
Spre finalul evenimentului, Nicuță Ioan Lungu a prezentat două volume trimise de către poeta Ecaterina Chifu de la Râmnicu Sărat: Luceafărul și Poezii de Eminescu, traduse în franceză de către domnia-sa, cu propunerea ca poemul Luceafărul să intre în patrimoniulmondial UNESCO, precum este și balada Miorița tradusă tot de doamna Ecaterina Chifu.
La final poetul Nicuță Ioan Lungu a mai recitat un poem din creația proprie, dedicat Eminescului, Slova lui Emin , iar poetul Nicolae Nistor a prezentat faptul că au fost atribuite diplome și medalii micuților artiști, care au făcut deliciul spectacolului pe scenă. Totul s-a terminat întru încântare și bucurie, organizatorul promițând că la anul vor fi atribuite două zile pentru acest mare festival. Amin!
