Warning: Declaration of thesis_comment::start_lvl(&$output, $depth, $args) should be compatible with Walker::start_lvl(&$output, $depth = 0, $args = Array) in /home/artitmedia/public_html_culturaarsmundi.ro/wp-content/themes/thesis_182/lib/classes/comments.php on line 155

Warning: Declaration of thesis_comment::end_lvl(&$output, $depth, $args) should be compatible with Walker::end_lvl(&$output, $depth = 0, $args = Array) in /home/artitmedia/public_html_culturaarsmundi.ro/wp-content/themes/thesis_182/lib/classes/comments.php on line 155

Warning: Declaration of thesis_comment::start_el(&$output, $comment, $depth, $args) should be compatible with Walker::start_el(&$output, $object, $depth = 0, $args = Array, $current_object_id = 0) in /home/artitmedia/public_html_culturaarsmundi.ro/wp-content/themes/thesis_182/lib/classes/comments.php on line 155

Warning: Declaration of thesis_comment::end_el(&$output, $comment, $depth, $args) should be compatible with Walker::end_el(&$output, $object, $depth = 0, $args = Array) in /home/artitmedia/public_html_culturaarsmundi.ro/wp-content/themes/thesis_182/lib/classes/comments.php on line 155

Warning: Parameter 1 to wp_default_styles() expected to be a reference, value given in /home/artitmedia/public_html_culturaarsmundi.ro/wp-includes/plugin.php on line 600

Warning: Parameter 1 to wp_default_scripts() expected to be a reference, value given in /home/artitmedia/public_html_culturaarsmundi.ro/wp-includes/plugin.php on line 600
Contact

Contact

e-mail: cichirdan@yahoo.com
0250.736615
0746.029.824

{ 5 comments… read them below or add one }

Claudia November 5, 2012 at 12:20 pm

Buna ziua,
Am dori sa preluam in revista Memoria, nr. 81, un articol al dl. Rusu, “Genocid ascuns 50 de ani:masacrul prizonierilor români de la Balti”, aparut in revista dv. Este posibil?
Multumesc anticipat pentru raspuns,
Claudia-Florentina Dobre
secretar general de redactie

Reply

Cultura Ars Mundi November 11, 2012 at 10:08 am

Da, puteti sa-l preluati.

Reply

Adina Dumitrescu November 1, 2014 at 12:34 pm

Vizionat Petre Cichirdan – Schiţă de portret – realizator Televiziunea Vâlcea1 „Omul care prinde şoapta artei şi din simplul fâlfâit al aripii de pasăre”
Temerile cariatidei

În pantaloni scurţi, băiatul scoase briceagul să-şi facă praştia. Încercă lemnul de salcie şi-i rămase mult timp pe mână ca un fin mucilagiu, seva acestuia. Încercă aninul şi degetele lui căpătară culoarea sucului de rostopască, un maro-portocaliu, peren câteva zile. Lemnul de nuc îl puse la treabă, ca şi cel de stejar. Dar el a simţit lemnul, diversitatea lui în duritate şi culoare. Apoi îşi puse în faţă şorţul de piele, luă dalta cea ascuţită şi inspiră multă vreme praful de rocă străpunsă, lustruită şi mângâiată a statuii desăvârşite în expresie, în impresie şi în simbol. Dar băiatul crescuse c-o palmă, cu două, cu trei, până ajunse bărbatul sculptor cu mâna şi ochiul format spre desăvârşire. S-a gândit atunci să modeleze din papier máché dar i se făcu milă de fila de ziar sau de carte şi mai bine-o citi. Ce-l impresionă din citit şi din colindatul prin crâng, el pictă. Mai apoi transpuse pe pânză şi sticlă ce adulă. Dar el priveşte în urmă; treaptă după treaptă o scară lungă îi rămase în spate, fără să-i simtă urcuşul. Dar îşi continuă drumul, doar mai erau atâtea de încercat, de finisat, de arătat. Şi astfel în 1977 el lucră sculptură cibernetică, în 1980 tehnica asistată pe calculator, în paralel pictura pe sticlă, dar toate sub susurul izvorului, plânsul viorii şi bătaia talgerelor, dar şi în gravitatea unui serpentone dintr-o veche catedrală. Unde alţii căutau diplome, el căuta esenţa lucrurilor, unde alţii căutau patalamaua cu stea în frunte, el căuta să adune în aceeaşi nestemată frumosul, simţirea şi prelucrarea pentru a le pune la dispoziţia privitorului grăbit. Şi aşa termină lucrarea sinteză: cariatida splendidă care susţine plafonul fiorului artistic perceput imediat şi planşeul perenităţii încrustaţiei datinilor străvechi româneşti. Se şterse pe şorţ, se depărtă să-şi privească lucrarea, dar cu cât se îndepărta, cu atât ea prindea mai multă viaţă. Sculptorul era sleit, golit de energia ce i-a captat-o statuia. Şi trona Cariatida-Sinteză pe o alee fără identitate, simţind. Iar peste ani, spatele său prinse o undă de căldură. – Se apropie criticul de artă! Faţa ei a simţit o urmă de admiraţie, urmă ce-o simte orice femeie. – Se apropie criticul de artă! Plafonul fiorului artistic intră-n frison. – Se apropie criticul de artă! Iar planşeul perenităţii încrustaţiilor româneşti în lemn captă lumina, dar şi întunericul. – Se apropie criticul de artă! Şi toată lucrarea păstrătoare de energie îşi prinse trena-ntr-o mână şi făcu plecăciunea umilului în faţa capului încoronat. Căci putem să-l numim altfel pe cel ce sculptează, pictează, ascultă şi scrie, pe omul Petre Cichirdan? Îşi încheie plecăciunea Cariatida-Sinteză, îşi îndreaptă coloana şi-şi zâmbi cu ochii spre bustieră: aceasta sunt eu, statuia, sunt făcută de el din sângele lui, îi duceam grija, că prea s-a zbătut, prea s-a luptat şi prea şi-a încrustat sufletul, dar pot să dăinui în siguranţă! A căpătat cununa de lauri a criticului de artă, nu-i puţin lucru, e cel mai greu!

16 aprilie 2010

Reply

Radu Magda December 18, 2016 at 9:57 am

Frumos scrie artista Adina Dumitrescu, o bogata arta plastica transcedentala habsburga, am citit, un articol, scris intr-o revista draga mie1 Incomparabil, mi-as dori, ca dumneai sa faca treaba la Cenaclul Sburatorul, sa ia o Indemnizatie gazetar, nu altele, care citesc si traduc strain in Regim Special, si de la Tribunal, unde sunt drepturi de autor, am o pleiada admirati in Calimanesti, dl Nicu Cismaru, D-na Georgeta Tretelinschi, dl Nalbitoru, dl Krishna Geanta, Dl Puiu Raducan, dl Vladutu, dl Alexander,d-na Violeta Scrociob, dl Gigi Posirca,dl Scarlatescu,Dna Floarea Ungureanu, d-ra Manda Gabriela,d-ra Zamfira,dl Mamularu Gheorghe,dl Ghinoiu-Operatiunea Edelweiss, autori, care trebuiesc sustinuti, pentru ca ei valoreaza ceva, si eu ca simplu cititor, vreau ceva de la Arta, gen Thalassa.Probabil ruda de magistrat, au hotarat-o directorii de ziare, articole cu ceai rusesc, si zahar candel, din Romania Pitoreasca, pe un fond, exhaustiv, mai mult filosofie, dar nu politica.Eon1..Nu stiu1..imi place pictura Oul, cub de Dali1vorbesc serios1Pai eu cand admir picturile, vreau sa-mi discute inima, mintea , sufletul arta1..Toti acestia sunt trecuti in Anuar!la Biblioteca A.E Baconski!….A aparut ziarul online de la Servicii, al d-lui Gazetar Crisu Popescu-Calimanesti, si al doilea al d-nei Letitia Lazar RM,Valcea!……

Reply

Gheorghe SPORIS April 2, 2017 at 4:51 am

Comemorare, la 60 de ani – CONSTANTIN BRÂNCUȘI
Mănăstirea Lainici

Ceremonie religioasă la Sfânta Mănăstire Lainici (din Valea Jiului), în judeţul Gorj, închinată memoriei “părintelui sculpturii moderne”, Constantin Brâncuşi, la 60 de ani de la trecerea sa în nefiinţă (16 martie 1957). Aşa cum afirma, în cuvântul său, părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, stareţul lăcaşului, “a devenit, deja, un obicei ca Sfânta Mănăstire Lainici să găzduiască o astfel de ceremonie”, pentru cinstirea “marelui artist universal”, Constantin Brâncuşi (venit pe lume, în Hobiţa Gorjului, la 19 februarie 1876), la care s-au aliniat şi vâlcenii. Iniţiativa de participare, la comemorarea “fiului Gorjului”, aparţine prof. Ştefan Stăiculescu – unul dintre bunii cunoscători ai vieţii şi operei artistului. – cel de care, de-a lungul multor ani, prin funcţia ce a deţinut-o în fruntea Complexului Cultural Naţional “Constantin Brâncuşi” a depins, într-o mare măsură, destinele Ansamblului Monumental “Calea Eroilor”, de la Târgu Jiu, din care fac parte ingalabilele opere brâncuşiene: “Masa Tăcerii” şi “Poarta Sărutului”(aflate în Grădina Publică) şi “Coloana Infinită” (ridicată în Parcul Coloanei, situat în imediata apropiere a intrării dinspre Râmnicu Vâlcea).
Evenimentul comemorativ, care a avut loc în biserica mare a mănăstirii, a început, aşa cum este tradiţia, cu o slujbă de pomenire şi parastas închinate marelui dispărut. Ceremonialul de pomenire a fost oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu părintele exarh Ioachim Pârvulescu, care după săvârşirea parastasului, în amplul său discurs, a scos în evidenţă latura creştin-ortodoxă (moştenită de la parinţii săi naturali, din Hobiţa) nepierdută întraga viaţă contrar petrecerii acesteia, în a doua parte a vieţii, departe de ţară şi locurile natale, acolo unde şi-a aflat şi obştescul sfârşit – la Paris, unde a fost şi înmormântat, în Cimitirul Montparnasse.
La evenimentul de la Mănăstirea Lainici au participat, personalitaţi ale vieţii culturale şi spirituale, admiratori ai operei brâcuşiene, publicişti ş.a. din Gorj, Vâlcea, Hunedoara. O parte dintre cei prezenţi, mai avizaţi şi buni cunoscători ai operei şi vieţii “marelui artist universal”, a ţinut fiecare, după amplul discurs al părintelui stareţ, în câteva cuvinte să-şi exprime ataşamentul faţă de valorile universale de patrimoniu rămase omenirii după trecerea în nefiinţă a marelui dispărut, desprizându-se sentimentele şi regretul că o bună parte dintre acestea puteau să rămână patrimoniului naţional şi somnul de veci să şi-l petreacă în ţărâna românească.
Redăm, în continuare, câteva idei desprinse din cuvântul fiecăruia…
Părintele stareţ Ioachim Pârvulescu – “…sufletul este nemuritor şi veşnic. Omul când moare, pe pământul acesta, se naşte veşnicia, prin urmare, se naşte pentru totdeauna în împărăţia lui Dumnezeu. În cealaltă dimensiune, în atemporal şi aspaţial, şi aşa, mai ales Brâncuşi, el, parcă, a dus pur şi simplu această aspaţialitate şi atemporalitate, pe cea care a atins-o pe pământ. Pur şi simplu, dacă trascendentul a făcut imanent – metafizicul l-a făcut fizic şi a făcut pe oameni să cunoască, să guste puţin din plascedenţa divină, prin ce-a creat El. Părintele Stăniloaie, spunea foarte frumos, că omul merge, mai ales cel care a fost mare artist şi mare creator, în lumea aceasta, merge cu operele sale dincolo de veşnicie, pentru că el, nu poate să stea, pentru că, deja i-a dat un talant şi-a început să creeze şi dă din el, nu încetează, acest izvor este infinit, pentru că, Dumnezeu este infinit, cunoaşterea este infinită, dragostea este infinită, şi-această predispoziţie şi această dorinţă a omului spre divin este infinită, şi omul mai departe se duce în veşnicie şi crează mai departe veşnicia. Fiecăruia dintre noi, oamenii, Dumnezeu ne dă un talant, aşa cum spune Evanghelia, la unu ne dă unu, altora doi, trei, cinci, zece, la alţii mai mulţi, unii înmulţesc talanţii alţii nu-i înmulţesc… iacătă Brâncuşi a făcut din câţi talanţi i-a dat Dumnezeu a făcut o infinitate de talanţi – iată că, el, rămâne în memoria omenirii şi veşniciei. Deja s-a inveşnicit prin ceea ce a făcut el şi pentru noi, mai ales cei din partea Olteniei este o cinste deosebită ca suntem nascuţi în pragul acestui mare Om al lui Dumnezeu şi beneficiem de ceea ce a făcut bine şi beneficiat şi el, pentru că omul, în general, unde se naşte, unde trăieşte are o legătură cu zona respectivă cu locul respectiv, şi-atuncea noi toţi ne regăsim, conglăsuim, convieţuim şi penetrăm cu duhul lui Brâncuşi. El, este prezent în această zonă şi cei care-l respectă pe acest mare părinte al sculpturii moderne şi cei care-l respectă intră în comuniune cu el, pentru că, fiecare om, are în el acest respect pentru cel dispărut. Brâncuşi, când a făcut Coloana, în drumul său, se oprea la Mănăstire (Lainici), pentru a-şi face rugăciunea de ajutor către Dumnezeu să-l ajute să infaptuiască ce şi-a propus… şi să facă Bunul Dumnezeu să ne întâlnim cu toţii în Împărăţia lui Lui şi să mai facem prăznuirea şi pomenirea în toţi anii de-acuma încolo pentru că, face parte din dragostea lui Dumnezeu…”
În continuare, părintele stareţ, a rugat pe domnul prof.univ.dr. Moise Bojincă, preşedintele Fundaţiei “Casa Brâncuşi-Hobiţa”, să prezinte evenimentul, oamenii şi instituţiile implicate în acesta.
“… comemorăm, prăznuim astăzi pe cel care a pus România pe harta lumii – pe inegalabilul Constantin Brâncuşi. Realizarea acestui eveniment a fost posibilă ca urmare a inițiativei Fundaţiei “Casa Brâncuşi-Hobiţa”, de la Peștișani, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Peștișani, al cărei reprezentant se află aici, în parteneriat cu Consiliul Județean și cu contribuția efectivă a Sfintei Mănăstiri Lainici. Se pune problema de ce am ales să facem prăznuirea aici, la Lainici, și de ce într-un lăcaș de cult!?, pentru că, în primul rând, Brâncuși a fost un credincios cu adevărat, slujind strana bisericilor permanent, în toată viața sa; în al doilea rând, pentru faptul că, totdeauna el a gândit și s-a îndumnezeit, s-a curățit permanent crezând în divinitate, și nu în ultimul rând, drumul „Coloanei fără de sfârșit” a trecut prin Lainici. De aici și-a luat harul din care a realizat monumentala opera… Cei care au venit astăzi, aici, simt cu adevărat ceea ce trebuie să simtă pentru Constantin Brâncuși. Este adevărat că, la nivelul județului (Gorj) și numai la nivelul județului, sunt o serie de manifestări făcute pentru comemorarea lui Brâncuși. Consider că, autentica comemorare este aici, este în biserică… Îmi revine sarcina să mulțumesc tuturor celor care sunteți astăzi prezenți, în biserică…” În continuarea cuvântului său, vorbitorul a considerat necesar, pentru cunoaștere, a nominaliza pe cei prezenți, după cum urmează: „Consiliul Local Peștișani este reprezentat de domnul Mitică Diaconescu, care a făcut un gest extraordinar aducându-l și pe poetul Nicolae Dragoș, care a ținut cu tot dinadinsul să fie alături de noi; membrii Consiliului Fundației „Casa Brâncuși-Hobița”, e vorba de domnul director Cornoiu Petre, domnul ziarist Predoșanu, avem pe domnul președinte Mocioi (Ion), care este, începând cu data de 19 februarie este și președintele Forumului Cultural „Brâncuşi”. Urmând exemplul Grupului (Forumului Cultural) de la Râmnic am propus și s-a aprobat constituirea din acest an a unui Forum Cultural „Brâncuși”, de care, firesc, cel mai competent dintre noi de a-l conduce nu este altul decât domnul prof. univ. doctor în brâncușiologie, Ion Mocioi… prezent din zona Peștișanilor, domnul director Bojincă; colegul și prietenul meu și-al domunlui Cornoiu, domnul Florian Văideianu (scriitor, de succes, Tismana, Gorj) – prezent aici ca și la toate manifestările noastre. Mă bucur de faptul că-i avem printre noi pe domnul primar al localității Baru și pe directorul Parcului Național „Defileul Jiului”, domnul Șerban, care și-au găsit timp pentru cinstirea acestui eveniment. L-aș ruga pe domnul Stăiculescu să prezinte grupul de le Râmnic… acestă manifestare este realizată de doi poli: polul Gorjului și polul Râmnicului. Vom face o uniune și mai puternică între noi… de așa manieră să se simtă întradevăr că, noi știm să ne respectăm înaintașii, știm să ne respectăm tradiția și-n același timp, știm să fim demni.”
De la Vâlcea au fost prezenți:; Mihai Sporiș – liderul Grupului de le Râmnic; Eugen Petrescu – președintele Fil. Cultul Eroilor „Regina Maria”, Vâlcea; preotul Nicolae State-Burluși, Ștefan Stăiculescu, Iulian Comănescu, Gheorghe Cărbunescu, Gheorghe Sporiș,– membrii ai Forumului Cultural al Râmnicului. D-nul Săiculescu a mai prezentat pe, domnul Ovidiu Rizopol –autorul Caietelor „ Petro Aqua”, în care descrie „Istoria realizării Coloanei Infinite în Atelierele Centrale Petroșani’, volumul de 100 de pagini este semnat de Ovidiu Rizopol și include un capitol special dedicat scrisorilor schimbate între Constantin Brâncuși și inginerul Georgescu Gorjean, în perioada august-noiembrie 1937, atunci când Coloana Infinitului a fost turnată în fontă la Petroșani.”, domnii: Ion Frântu din Vâlcea, Ion Florescu, Mitică Stârcea, Cristinoiu Luminița din Târgu Jiu, ș.a. D-nul Ștefan Stăiculescu, în scurtul său discurs, a ținut să citeze dintr-o carte scrisă de Honore de Balzac, despre Napoleon Bonaparte: „Corsica, o insula mica dar a făcut Franța mare! Eu spun, Hobița, un sat mic dar a făcut România mare, prin acest Brâncuși!… acum 10 ani, o parte dintre cei de aici, eram la Paris la comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Brâncuși, Dumnezeu așa a făcut ca să facem comemorarea asta aici…”
Am desprins din cuvântul doctorului în brâncușiologie, domnul Ion Mocioi, legat de admirația și aprecierea, pe plan mondial, a operelor de artă sculpturală lăsate moștenire, de Constantin Brâncuși, la Târgu Jiu, și cu totul special, despre:… „Coloana Infinită” – cel mai important monument de artă de pe mapamond din toate vremurile, așa cum este socotit de marii cercetători ai vieții și operei sale… Brâncuși, prin operele sale, este purtătorul de cuvânt al României pretutindeni, și mă bucur, că azi. pe tot mapamondul se vorbește despre Brâncuși. Din Asia, de unde sunt cei mai mulți cercetători ai operei sale, peste Europa până în America el este astăzi rostit prin numele său și prin recunoașterea numelui său în artă. Este cel mai mare sculptor al omenirii… el a fost legat de popor și a trăit, cu gândul, pentru poporul său și n-a uitat că, sinteza operei sale să fie trimisă la Târgu Jiu…”
Istoricul Eugen Petrescu, a dăruit, părintelui stareț al Manastirii Lainici, din partea Centrului de Cercetări Istorice „preot Dumitru Bălașa”, al Asociației Naționale „Cultul Eroilor” și-al lui personal, ca autor, două volume de cărți intitulate: „Gherasim Cristea, 1914-2014” – dedicate Înalt Preasfițitului Arhiepiscop al Râmnicului și „Veniamin Micle – documentar bibliografic” – unul dintre cei mai mari istorici ai Bisericii Ortodoxe Române, preot monah la Mănăstirea Bistrița și cunoștință apropiată a părintelui stareț.
Dr. ing. Mihai Sporiș – bun cunoscător al vieții și operei marelui sculptor, participant activ, în ultimii ani, la toate manifestările care au avut loc pe teritoriul României și în mod cu totul special la cele organizate pe teritoriul județului Gorj – de unde și-a luat zborul viitorul autor al „Măiastrei”, în cuvântul său, a adus mulțumiri obștii Mănăstirii Lainici „pentru această prăznuire de excepție” la împlinirea a 60 de ani de la trecerea sa în neființă. Am reținut din cuvântul vorbitorului: „Mă gândesc că Brâncuși este întradevăr un om universal, dar mă mai gândesc că, în această lume largă este prăznuit, la 60 de ani de la trecerea la cele veșnice doar aici! Mă uit în preajma noastră,în lărgimea Grădinii Maicii Domnului și constat că, zilele acestea, institutional, sărbătorim „francofonia”. Stau și mă gândesc, câți cetățeni francezi, într-o reciprocitate, se vor aduna azi la Montparnasse să dea o cinstire locului unde s-a înveșnicit trupul marelui sculptor? Și mai încerc o bucurie! Astăzi, aici, s-a confirmat public, constituirea cu mai puțin de o lună în urmă a Forumului Cultural, de la Peștișani, „Constantin Brâncuși”. Nicăieri, un om trecător prin lumea asta nu este mai bine pomenit decât la el acasă. Iată de ce aducem încă odată mulțumiri, pentru că, Lainici, chiar de anul trecut vrea să se consacre și e bine că se întâmplă lucrul acesta. Se pomenea aici de intersecția imanenței cu transcendența. Aici va fi trecut, orizontal, „Coloana”, ca să se ridice – simbol al nesfârșirii felului nostrum de a fi. Sunt convins că, în trăirea celor înalte, lumea de aici, din Grădina Maicii Domnului, de aproape din Gorj, de la Lainici, este mult mai aplecată, mult mai în firea lucrurilor, față de lumea asta planetară într-o secularizare fără, fără precedent!…”
Evenimentul omagial, desfășurat în monumentala biserică cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domunului”, a fost încheiat de Prea Cucernicul Părinte Nicolae State-Brâncuși, de la Vâlcea, care, în cuvântul său, a ținut să-și aducă omagiul cuvenit, la împlinirea celor 60 de ani de la trecerea în neființă, departe de țară, a celui mai mare „sculptor modern al omenirii”, Constantin Brâncuși, originar dintr-un sat mic cu răsunet mare, cu numele de Hobița, din Gorj, România. Ca și cei din-îninte vorbitori, a adus mulțumiri gazdelor pentru selecta organizare a importantului eveniment. Nici nu se putea o altfel de comemorare, pentru o asemenea mare personalitate, care s-a numit Constantin Brâncuși. Ultima parte a evenimentului, la sugestia-invitația părintelui stareț Ioachim Pârvulescu, s-a desfășurat în frumoasa și încăpătoarea Trapeză a Mănăstirii Lainici – loc unde s-a putut vorbi,.. în comemorare, lucruri știute și mai puțin știute, despre cel care a fost și este „părintele universal al sculpturii moderne” – Constantin BRÂNCUȘI.

Gheorghe SPORIȘ

Reply

Leave a Comment