Miercuri, ziua a IV-a, este a Planetei și a Zeului Mercur/Hermes. În Marea Trecere a vieții, săptămâna mare (viață pământeană cu cazne și… păcate, apoi toate judecate și cu… fiat luxul!, unui început nou, prin uciderea păcatelor), a numărat până aici: Duminica (zi a Soarelui!), Luni (ziua satelitului natural al Pământului: LUNA!), Marți (planeta Luceafăr/Zburător: Marte).
Mercur/Hermes, în mitologia care a premers inspirația parabolei creștine, este zeitate a comerțului… cu de toate (inclusiv numitul deel modern, de esența compromisului politic, între puterile „cerului”!). Iuda, înregimentat politic, ca fariseu, respectă politica partidului său, dar este încă departe de înțelesul noului Profet/Iisus, unul proactiv, care propune un nou jurământ (vezi Noul Testament!). Iuda (care dă sensul iuda/ismului, cu propriul calendar și propria legiuire/ una a războirii… cu dumnezeu-vezi traducerea cuvântului Israel!) propune compromisul și comite vânzarea (datorie față de Partidul său, care nici azi nu recunoaște… revoluționarea creștină, adică venirea promisului/Mesia!). Vânzarea, din perspectiva ucenicului, tocmai crescut, dar dovedit de învățător ca unul nepregătit… înnoirii – vezi zisa: Unul dintre voi mă va vinde!- devine o mare trădare, de care Iuda, trăind și înțelegând abia după … efect, consecințele gestului său, se va sinucide, recunoscând că: a vândut sânge nevinovat. Din perspectiva istoriei, Iuda este pentru creștini cu stigmatul trădării, iar dogma tradiției îl asociază, ca personalizare: slujitor răului, în slujba banilor răi care strică ordinea lumii materiale, atunci când negoțul este minciună, speculă și câștig fără muncă cinstită! Să ne mai amintim faptul că Zeul Hermes era cel ce ducea veștile Zeului cel Mare, era și ocrotitorul hoților…
*
Ziua a IV-a/ Miercurea Mare
(Ne învață (?!) … economia lui Hermes-Mercur… de piață!)
Mercur-zeul roman!- e negustor și precupeț/ La toate-n piețe pune-un preț:/ El face-n lume rânduiala,/ Vânzarea, socoteala și… învoiala./ Arginți treizeci, pe omul de povară./ Cu trupul-sclav și de ocară;/ Pe mintea ageră, cu cer stelat, albastru,/ Dai natural, plin ochi cu mir, un vas de alabastru./ Profet-Învățător? De nu-l iubești, devine inutil”/
Tocmeală faci și trupu-I vinzi la …chil!
Învățătura zilei o avem din veac:/ Iartă-i Doamne! Că nu știu ce fac…/ (Una văd, alta pricep și nu pun preț pe cel deștept!)/ Cămătari, economiști, bancheri ca vulpile la pândă/ făcut-au banii răi, dar și talanții/ Timp cu soroace-marfă li-i supremă!-, cu dobândă,/ Falși zei prin ceruri?: ne/munca! Speculanții!/ Mare blestem! blestem săracului…/ Privesc, din ceruri false…. ochii dracului!// El vede trădarea, urzeala, tocmeala, vede totul!/ Înalt, cu tremur, pe fur l-așteaptă Plopul/ Nicio faptă fără de răsplată!/ E hotărâtă-n vreme: o Dreaptă Judecată!
Robești, Miercuri, 8. Aprilie 2026
