În Europa, doi oameni au înălțat spre cer câte o coloană. Unul este Împăratul Sculpturii și al Artelor Frumoase Constantin Brâncuși. Al doilea, un împărat al Imperiului Roman, unul din șirul lung al defăimătorilor și distrugătorilor geto-dacilor. Le-am scris numele în Engleză, pe Google, și imediat am primit câte o prezentare, cu portretele reproduse aici. La Traian, sunt 380 de căutări. La Brâncuși, 11.700, semne ale prețuirii de care se bucură cei doi în lumea de astăzi.
Pentru cine să ne crească inima? Iată: 11.700 rezultate.
Constantin Brâncuși a fost un sculptor, pictor și fotograf român care și-a făcut cariera în Franța. Este considerat unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX și un pionier al modernismului. Arta lui Brâncuși este caracterizată de linii geometrice curate care echilibrează formele cu aluzii simbolice ale artei reprezentative. El a căutat inspirație din culturile non-europene, precum și din arta populară românească și tradițiile bizantine. Lucrările sale înfățișează adesea reprezentări arhetipale și ideale ale subiecților, urmărind să dezvăluie adevăruri ascunse prin formele lor înșelător de simple. Abordarea inovatoare a lui Brâncuși asupra sculpturii, cunoscută sub numele de Sculptură Directă, a implicat lucrul direct cu materialele pentru a crea sculpturi care transmiteau adevărata esență a subiecților lor. Arta sa este un amestec de modernitate și atemporalitate, reflectând un contrast unic cu aspectul elegant al operelor sale.
380 rezultate
Traian, născut Marcus Ulpius Traianus, a fost împărat roman între anii 98 și 117 îHr. Este amintit pentru campaniile sale militare, expansiunea teritorială și lucrările publice. Domnia lui Traian este marcată de construirea Columnei lui Traian, simbol al războaielor dacice, și de extinderea politicilor de asistență socială. Este, de asemenea, cunoscut pentru eforturile sale diplomatice, inclusiv anexarea Daciei, Arabiei, Armeniei și Mesopotamiei, extinzând semnificativ Imperiul Roman. Moștenirea lui Traian continuă să influențeze istoria și cultura romană.
Eu pledez pentru ridicarea în București, în inima culturii noastre, la Piața Universitărții, a copiei Coloanei recunoștinței fără sfârșit, a cărei construicție a început la 27 Octombrie 1938. Ar putea fi gata în 2028, când se împlinesc 90 de ani de la ivirea pe pământul Daciei a acestei plăsmuiri artistice fără pereche, după Brâncuși. „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”. Constantin Brâncuși este cel care a cuprins în această creație (devenită și monument UNESCO) spiritul nostru și al strămoșilor noștri, aspirația spre divinitate, simbolul eternității României!
Noi nu ne cunoaștem originile. Istoria românilor o încep profesorii de istorie cu înfrângerea lui Decebal și proslăvirea cotropitorului Traian. Capul plecat nu-l prinde sabie, scria cronicarul Neculce.De neînțeles, când Nicolae Densușianu, Pârvan, Iorga și atâtea descoperiri arheologice vorbesc despre civilizația noastră străveche de cinci – până la zece mii de ani.
În 1972 s-a făcut o copie a Columnei lui Traian din Roma, care a devenit exponatul principal al Muzeului de istorie a României. Realizați negarea propriilor străbuni? În loc să fie scoase în evidență probele săpăturilor despre strămoșii românilor, muzeul invită vizitatorii la „friza spiralată a victoriilor lui Traian, oferind o privire fascinantă asupra vieții și cuceririlor militare romane”.
Iată de ce, eu cred că ajunge, este sufficient. Se cuvine să ridicăm în capitala țării capodopera brâncușiană. Am dreptate? Greșesc? Să invităm la dezbatere mințile laminate ale nației!
Din Valea Brazilor, Aprilie 2026
