www.j-query.org

Die Domain "www.j-query.org" ist nicht verfügbar.





1918

1918

by Csaky E POE on February 18, 2018

Patria noastră este aici în perimetru european
la râmnicu vâlcea
la horezu
la craiova fabrica de avioane
oltcit
ford
universitate şi teatru
la cernăuţi
la hlina şi lipcani
la hotin
şi cetatea albă
lozova
şi castelul mimi
patria noastră este oriunde
şi în acelaşi timp
unde limba vorbită ne-a fost
şi ne este împărăteasă.

Patria
aceasta
este cea mai frumoasă
şi este formată din oameni diferiţi
şi ei au origine comună
toţi
din daci şi romani se trag
fiecare
şi împreună
de la apus la răsărit fiind deopotrivă
fii sau înfiaţi de oi
şi de lupoaice neveste de lupi;
formată ne este patria din ape
tisa
oltul
dunărea şi nistrul
şi munţi
câmpii şi mare
este născută între vechiul şi noul severin
jiul apă
şi oltul năvalnic
ţară de unde răsare
chipul magnific al lui constantin brâncuşi
coloana sa infinită
podul lui apollodor din damasc
şi prima minune a lumii rotundă
şi-naltă cu traian în catarg
şi mai apoi cu înaintaşul nostru comun
şi creştin
apostolul petru
columna de la roma a dacilor
şi romanilor spre nemurire
împreună
răsuciţi ca firul de tors din aurul de la sarmizegetuza;
şi noi călări pe munţii carpaţi
dintotdeauna
cu ochi de acvilă aţintiţi în cele patru punte cardinale
şi inimile de-o parte şi alta
călări pe munţi şi navigatori pe ape:
pe dunăre
pe nistru şi pe toate celelalte
care se scurg până la marea neagră…
*
Vâlceni
vă implor
vă implorăm
împreună cu vâlcenii noştri din sibiu şi alba
cluj napoca
dej şi bistriţa năsăud
până la câmpu lung moldovenesc şi pojorâta
să ridicăm acum
la o sută de ani
în două mii optisprezece
spre desăvârşirea unirii de la o mie nouă sute optisprezece
monumentul lupoaicei capitolina
aici la râmnicu vâlcea
pe calea îngustă dintre munte şi apă
şi pe unde toată transilvania se revarsă
spre dunărea albastră
pe calea îngustă dintre dealul înalt
al boului de piatră şi magnificul olt;
oltul mare cu-al său tău
şi oltul mic
care nu mai sunt pereche
şi insula
care nu mai este
dar o ţinem bine minte
noi!
şi o vom reface
împreună cu centrul nepereche al râmnicului interbelic
şi care nu mai este nici el
dar care
râmnicul
era mai frumos ca sinaia şi predealul regilor
pe care îl vom reface
când va veni şi vremea noastră
vremea rememorărilor timpurilor daco romane
şi de vămeşie-mai apoi
între valahia mică şi valahia mare
dacă nu chiar
râmnicul
primă capitală a marelui Basarab
şi capitală a fabricării hârtiei pentru carte
capitală a cărţii
chiar
în o mie cinci sute opt:
liturgherul de la bistriţa
şi tipograful macarie
arhimandrit veniamin micle
în anul de graţie douămiioptisprezece
capitală ivireană a tipografilor
şi
fără această primă valahie daco-elenă
şi romană
ar fi mai putut exista şcoala ardeleană?
şi
aici
în carpaţi
pictura neobizantină?
…să ridicăm o lupoaică capitolină
pe calea lui traian în locul
unde calea cea mare se rupe
şi oscilează între cartierul „versailles”
şi drumul care duce spre dunăre
prin târgul vechi
şi care
vai
nu mai este
ci sunt chioşcuri de lemn cu artificii
şi trepte din piatră
dulcegării şi papetării
după cum sunt anotimpurile…
*
Istoria
cum le-a aşezat şi organizat pe toate
şi cât de bine
încât nu ne vine
nu vrem drum înapoi
vrem să muncim
şi să ne unim oameni cu oameni indiferent de state
de ţările bogate şi ţările sărace
români valahi
români moldoveni
români bucovineni şi transilvăneni
sau ardeleni
români unguri şi români lipoveni
român turci şi români armeni
istrieni şi macedonieni
cum istoria le-a aşezat pe toate
şi organizat
numai că
vai!
în o mie nouă sute patruzeci şi patru
am dat basarabia pe transilvania toată
şi ne-am ales cu asigurările tătucului de popoare
iosif visarionovici stalin
şi bucovina de nord am dat-o ucrainei
şi basarabia istorică
la fel!…fără logică istorică şi fără război
în vremea când europei îi plăceau războaiele
aşa se primenea bătrânul continent
le-am dat fără asfalt
cu noroi
şi
iată
astăzi
ele sunt la fel
istorie satrapă
încât
până şi astăzi
nimeni nu mai poate să le despartă
fiindcă în toţi aceşti şaptezeci de ani înroşiţi
de comunism
de socialism
de internaţionalism proletar
şi unanim
şi în toate direcţiile
dezvoltat pe orice meridian longitudinal şi latidudinal
am învăţat
chiar

nimic nu se mai poate face şi desface;
desigur
până la anul de graţie
al românilor
o mie nouă sute optzeci şi nouă;
chiar brătianu prin vocea şi scrisul lui iuliu zanne
în o mie nouă sute
aoleu
trâmbiţa la paris numele românului basarabean
bucovinean
ungrovlahotransilvan
ungur chiar
istrian şi macedonian…
de aceea şi noi
cei din zărneşti şi „versailles”-ul râmnicean
îi trâmbiţăm acum pe ratco golesîn
pe dolfi valentin
pe constantin zărnescu
pe dumitru covalciuc
pe leca morariu
pe traian cantemir
pe constantin lucaci
pe ucenicii lor
pe marii poeţi moldoveni
şi olteni
de ieri şi de astăzi
nord bucovineni şi ucrainieni
şi moldoveni
şi bănăţeni din banatul românesc
şi banatul sârbesc…
le trâmbiţăm numele
pentru ca acum să fie la fel
ca în o mie nouă sute optisprezece!
*
…În marşuri funebre am trăit şase zile în decembrie
două mii şaptisprezece
comemorând
tragediile din o mie nouă sute patruzeci şi patru
când sute de mii de soldaţi români au fost daţi pradă
duşmanilor prieteni satrapi ai armatei scorpiei roşii
când am predat fără lupte şi războaie
iarăşi
o parte din bucovina şi basarabia toată
celor care l-au omorât pe ţarul nicolae al doilea;
ce nu au putut face legionarii
şi liberalii
au făcut social democraţii
şi comuniştii lui gheorghiu dej
încă de când era pe drum de la tg jiu
la râmnicu vâlcea
ascuns în podul de la biserica sf. gheorghe
a preotului gheorghe marina
ajuns justinian marina
patriarhul româniei!…dej
ascuns în podul lui marina
pentru ca să nu-l prindă serghie iandola
şi să-l predea siguranţei statului…sute de mii
genocid făcut în o mie nouă sute patruzeci şi unu
în bucovina
şi
când
copii şi bătrâni au fost daţi hrană la porci
în siberia şi extremul asiatic şi nevolnic
zeci de mii şi în o mie nouă sute patruzeci şi şase
şi şapte
şi nouă
în fosta Basarabie
când rămăşiţele româneşti
ultime
au fost exterminate
fiindcă erau unite în cuget şi simţire
şi faptă
cu fraţii lor din teritoriul dintotdeauna
regesc
chiar dacă s-a chemat românia
basarabia
bucovina
ungaria
istria şi macedonia
în o mie nouă sute!…
Scorpia roşie duşmană şi avidă
care era noul ierusalim
noul mesia
noua politică neocreştină
fără dumnezeu!…netolstoiană şi negogoliană
şi nedostoievschiană;
noua politică tirană
a unui popor părăsit de cel de sus
care a luat locul popoarelor româneşti
din basarabia toată şi bucovina de nord;
alexandru şi nicolae
familii de ţari
adevărate bocitoare
plâng şi astăzi
basarabia curată făcută de ei
cu românii dintre prut şi nistru
dintre hotin şi dunăre
basarabia frumoasă şi bucovina arătoasă
pe care o plâng deopotrivă
şi basarabenii
şi bucovinenii din noua noastră patrie
trei sferturi din ce a fost
atunci
în o mie nouă sute optisprezece!
o plâng şi românii din noua republică moldovenească
şi românii bucovineni din ucraina de astăzi
căci văd peste prut şi munţi
unde sunt românii în al lor leagăn
văd şi ruşii
văd şi ucrainienii
văd şi sârbii
dar lor nu le pare rău
văd şi ungurii
şi ei suferă mereu
şi-ncearcă cu limba lor sucită
să strice aerul şi armonia unei patrii
inclusiv cea de peste munţi şi de peste văi
grădină a maicii domnului
cum spunea frumos şi inspirat de mare lumină
papa ioan paul al doilea;
grădină a icoanei
unde fugeau neplăcuţii imperiului
unguri
români
evrei! …basarabie şi bucovină frumoasă
şi bogată
şi inteligentă
nemţească şi evreiască
sunteţi dragostea noastră
moaştele sfinte a unui trecut luminos
şi frumos
şi glorios
şi
încă
de când corvinii stăpâneau lumea prin mateiaş
ştefan şi ţepeş
sau de când mircea cel mare şi sfânt
i-a rupt coloana vertebrală lui baiazid;
trecut mare şi frumos
şi glorios
pe care doar unii au ştiut să-l măsoare:
haşdeu
iuliu zanne
eminescu
brătianu
creangă şi arghezii
macedonschi şi maiorescu…
*
„Au fost trei miide morţi”
a spus marele romanov nicolae
ca prin vis
„nu
au fost trei sute
poate patru”
a spus dumitru covalciuc
despre românii omorâţi la fântâna albă
„au fost trei sute de mii” a spus monahul Moise
„cei din o mie nouă sute patruzeci şi unu
şi cei din o mie nouă sute patruzeci şi nouă”
care s-au trezit rude şi neamuri cu cei plecaţi în fostul regat
şi care din vălul de negură de-atunci până astăzi
ne-au strigat: „Să nu ne răzbunaţi”!
*
Românii
care au morminte
plâng după pământul basarabiei şi bucovinei
iar cei de peste Prut şi de peste Siret
din Cernăuţi
plâng după oameni!
umbra noastră comună ne-a părăsit
şi ea…

Csaky E POE

Leave a Comment

Previous post:

Next post: