Expoziția “Povesti de Bucuresti” la Muzeul Naţional Cotroceni
– Asociatia Artistilor Plastici Bucurest 28 septembrie –
10 octombrie 2022

by Liliana POPA on October 8, 2022

Post image for <strong>Expoziția “Povesti de Bucuresti” la Muzeul Naţional Cotroceni</strong> <br/>– Asociatia Artistilor Plastici Bucurest 28 septembrie – <br/>10 octombrie 2022

Expoziția deschisă miercuri, 28 septembrie 2022, la Muzeul Cotroceni are un demers plastic completat de cel spiritual, relația dintre clădările, străzile și locuitorii de ieri sau de azi ai Bucureștiului fiind redată de fiecare dintre artiști în manieră învîțată sau liberă. Expoziția este un spectacol încărcat de frumsețe și transparențe, de detalii luminoase indiferent de zonele închise sau deschise, de modernism sau realism.Ana Croitoru – “Pe strada Lipscani” – o stradă din Bucureștiul veacului trecut, o stradă redată prin logica riguroasă a compoziției. Construcția plastică are perspectivă, strada pare că se unește în punctul de fugă unde cele două paralele ale străzii par că se întîlnesc. Fluiditatea desenului, strălucirea luminii ce însoțește gradat pictura au o subtilă înțelegere a atmosferei de atunci. Cromatica diafană are un lirism cald, personajele alese ne vorbesc despre alte vremuri dar și despre o liniște a străzilor de atunci. Mesajul creează un confort vizual.” Cafeneaua veche” Elena Manache. este o compoziție într-un minunat limbaj plastic – linoie, pată, culoare, detaliile nu rup întregul: scaunele, copertinele magazinelor, porumbeii…Este lucrarea unei artiste care privește și observă realist în jur său, dînd tabloului o poveste, un mister, configurîndu-i viața și povestea dar construind foarte atentă, cu sensibilitate un univers pictural.Radu Marinela – Skype Tower – Arhitectura Bucureștiului contemporan, nici urmă de arhitectura vernaculară, o lucrarea în care libertatea de execuție se simte de la prima vedere dar efectele înregistrate sînt diferențiate. Este o acceptare a realitățiipînă la nivelul detaliului și o expresivă interpretare. Minunea o constituie nu turnul redat cromatic în nuanțe de la albsatru la turcoaz și alb, ci copacii ce se reflectă în lacul devenit oglinda peisajului de deasupra….Marinela Radu are vocația exprimării spontane de o dezarmantă franchețe. Pare să aibă o bucurie filtrată prin culoare, prin îmbinarea culorilor.Personajele fixate pe pînză au au trăirile lor sufletești și prin expresivitatea surprinsă ăși spun propriile povești: Portretul scriitorului Ion Luca Caragiale realizat de Daniela Carmen Pavel printr-o mare atenție acordată principiilor plastice, regizănd spațiul compozițional cu ajutorul perspective sugerate de de substanța picturală dar și a modului cum construiește forma din alb , griuri, negru, rezonanța griurilor. Daniela Carmen Pavel a reușit să suprindă nu doar expresivitatea dar și ironia fină din ochii personajului, ceea ce nu e puțin lucru într-o pictură…Lia Aciobaniteicu “Florareasă în Cișmigiu” – lucrarea a surpins nu doar Cișmigiul din secolul trecut dar și chioșcul de ziare (primul chioșc de presă din București) ci și florăreasa înveșmîntată idilic, așezată pe un scăunel, printre coșuri și flori….”Mos Ion Rățoi”, un portret în picioare, creat de Adriana Pavel are o frenezie senzorială, personajul înveșmîntat în costum tradițional fără a fi portul de sărbătoare este arhetipul celui care are o trăire empatică a lumii. Autoportret de Irinel Daniela Iacob Artista foloseste ca elemente decorative frunzele. Personajul surpins din profil apare pictat într-o manieră postimpresionistă, lejeră.. grafia părului, figura predomină față decorul peisaj din spate, în special metoda prin care aceasta vizualizează lumina. Personajul pare decupat dinl decor relatiadintre culori, verde – roșu este incitantă, folosește culori fove. Desen foarte sigur făcut .Este o interpretare decorativa a unui portret, predomină contrastul roșu – verde.Îmi amintește de afișele pictate de Toulouse Lautrec la sfîrșit de secol XIX.Unele compoziții sînt realizate în manieră liberă, altele riguros redate arhitectonic, cu minuțiozitate chiar fîcînd privitorul să vibreze, sî gîndească sau să se transpună în acel loc, în acel timp.” Cafeneaua veche” Elena Manache. este lucrarea unei artiste care privește și observă realist în jur său, dînd tabloului o poveste, un mister, configurîndu-i viața și povestea dar construind foarte atentă, cu sensibilitate un univers pictural.Anca Horescu– “Bucureștiul de altădată” – o stradă din vechiul București redată prin logica riguroasă a compoziției. Construcția plastică are perspectivă, strada pare că se unește în punctul de fugă unde cele două paralele ale străzii par că se întîlnesc. Fluiditatea desenului, strălucirea luminii ce însoțește gradat pictura au o subtilă înțelegere a atmosferei de atunci. Cromatica diafană are un lirism cald, personajele alese ne vorbesc despre alte vremuri dar și despre o liniște a străzilor de atunci. Mesajul creează un confort vizual.Marinela Radu – “Skype Tower” – Arhitectura Bucureștiului contemporan, nici urmă de arhitectura vernaculară, o lucrarea în care libertatea de execuție se simte de la prima vedere dar efectele înregistrate sînt diferențiate. Este o acceptare a realitățiipînă la nivelul detaliului și o expresivă interpretare. Minunea o constituie nu turnul redat cromatic în nuanțe de la albsatru la turcoaz și alb, ci copacii ce se reflectă în lacul devenit oglinda peisajului de deasupra..Marinela Radu are vocația exprimării spontane de o dezarmantă franchețe. Pare să aibă o bucurie filtrată prin culoare, prin îmbinarea culorilorRăspunde10mPalatul CEC-ului – o lucrare pictată de Anca Horescu cu motivul în față dar în care există un raport armonios între puterea imaginației și forța de transpunere. Chiar dacă palatul se află în plan secund este atent redat, inclusiv gărdulețul de pe Calea Victoiriei. Aici ochiul nu reține detalii ci forme semnificativ. E un mod de a portretiza o clădire emblematică de pe Calea Victoriei.. În prim plan vagonul unui tramvai de început de secol XX cred, un tramvai pe roți.Compoziția are acuratețe. Bine desenat, vagonul tramvaiului simplificat. Amintește de pictorul Spiru Vergulescu.Georgiana Pirlogea expune un triptic “”Enescu”, de fapt o instalație triptic- mozaic din sticlă Tiffany pe lemn, culori pentru ceramică pe sticlă sintetică, 38×90 cm, 2022. O poveste despre muzică și despre George Enescu – tripticul Enescu de fapt o instalație triptic- mozaic din sticlă Tiffany pe lemn, culori pentru ceramică pe sticlă sintetică, 38×90 cm, 2022. George ENESCU, obligat de soție să cîștige bani pentru extravaganțele ei, chiar și foarte bolnav fiind.. Marele Enescu a murit singur, fără lumânare, vegheat doar cîinele său credincios….INSTALAȚIE 3D “TRIPTIC ENESCIAN”, un omagiu adus MARELUI ENESCU 2022 Extravaganțele soției sale Măruca ( Cantacuzino) trebuiau erau plătite de marele compozitor, violonist, pianis Enescu dînd lecții sau susținînd concerte deși era foarte bolnav….Mutzerli, câinele credincios i-a fost alături până în ultimele clipe…Aceasta este povestea din spatele tripticului/Instalație, tehnică mixtă in combinație cu mozaic sticlă Tiffany și pictură pe sticlă sintetică, culori porțelan, 38 x 90 cm, 2022. Lucrarea Georgianei Pîrlogea “Regina Maria” aduce ]n prim plan vizita reginei Romaniei sa în America din 1926. A fost o vizită ce a schimbat cu succes, imaginea Romaniei, Regina, câștigând de partea sa industriași și finanțisti dispuși să ajute țara, încă marcată de criza postbelică. Pe 18 octombrie 1926 regina Maria se îmbarcase pe “metropola plutitoare”, Levianthan, în direcția New York.Purta un frumos cojoc, din ce am văzut în Arhivele Istorice de Stat; era o fotografie nouă, pentru mine care nu-mi dădea pace până nu am pictat-o.O lucrare deosebit de grea ținând cont că este un portret pe sticlă și totul se lucrează întâi pe spate….culorile fiind pentru ceramică și porțelan iar dimensiunile sunt de 50 x30 cm, 2022.Două acuarele citadine sănt expuse la Cotroceni de către Agnes Andrei ce au ca numitor comun case din București, lucrări ce emană o artă prezentă, o pictură ce stăpînește concret și corect un limbaj verificat. Una dintre case cu trepte înalte și balustradă, cu marchiză și flori este redată într-un colorit intens și luminos, cu pensulări puternice, libere, vioaie…O casă ce trăiește în lumina unei veri, de autoare alese … Cea de a doua compoziție, tot acuarelă aduce o atmosferă proaspătă, calmă în care este surpinsă tot o casă din București în luminile toamnei cu tușe bogate,în clar-obscur, dar insistînd pe modulații fine.Agnes Andrei “Strada Speranței”- desen bine lucrat acuarelă – un colț din București. Stil realist, clasic, ceea ce nu e chiar ușor avînd în vedere tehnicile acuarelei. O casă în lumini autumnale plină de farmesc, de mister.Agnes Andrei preocupată de construcția plastică a motivului, pictural, de logica rigyroasă a compoziției. Se simte un temperament energic, dinamic însoție de o mare sensibilitate. Agnes Andrei pictează stilc clasic, tușele puternice sînt completate de cele subțiri ce aceentuează detalii. Are o libertate a execuției o subtilă înțelegere a atmosferei, o acuratețe a desenului cînd redă ceva din natură, o strălucire a luminii cerurilor senine sau înnorate.Marina Rusu – De la fereastră”” – are plasticitatea pastei, culorile fove atrag privirea, predomină tușele puternice în tabloul Marinei Rusu, acoperișuri într-o lumină de după amiază.Un tablou în oglindă. Pictorul Mihai Victor Rădulescu Ambele peisaje pădurea cu arbori sau blocurile unui cartier din București au cu suport pămîntul, o stabilitate redată de agitația pietrelor.Cei doi sori apar în ambele registre, singurele pete de culoare.Roșul și negru se susțin aici și de aceea lucrarea se detașează și capătă eleganță. Violeta Coteanu – Portretul Regelui Ferdinand în uniformă de mareșal al armatei române. Pe epoleți apare X-ul format din două bastoane de mareșal încrucișate. A fost primul mareșal al armatei române, Carol I fiind numit feld-mareșal de către armata germană..O lucrare bine compusă, echilibrată cromatic a pictorului Dumitru Nicolae Chilia face o notă distinctă. Artistul folosește ocru dar și griuri, verde stins într-un peisaj de iarnă, cu secțiunea de aur centrul de interes. În prim plan dialogul dintre troiță și troian, în centrul picturii calcanul unei clădiri ce are două ferestre spre strada înzăpezită. Pe acoperișul clădirii apar două coșuri, casele mai mici din jur, casele obișnuite au tot cîte două ferestre la stradă. Biserica Delea Veche în planul al treilea al lucrării cu cele două turle fixează locul, cartierul bucureștean. Strada Popa Nan. Artistul este un profesionist, a pictat în manieră clasică, echilibrată, într-o cromatică atent aleasă cu o vibrație delicată a griurilor.Antonina Rizea – Mozaic pe sticlă sintetică, autoarea a folosit și stică Tiffany pentru corsajul costumuluiO Bancă de pe Lipscani sau Palatul Burseide Loredana Nanu palatul ce apare în fundal. Are perspectivă, o lucrare construită bine studiată, are adîncime prin desen. Arhitectura este subliniată aici prin culoriviolet și galben în registre diferite dar apropiate. Covorul colorat al străzii este redat prin culori vii, nu prin linii ce ar fi desenat caroiajul pavajului din pietre de granit din Centrul Vechi al Bucureștilor.Elena Jurkievics – O lucrare bună pentru tema aleasă, ușor abstracționist redate cariatidele, atlanții din Sala de marmură a Cercului Militar, intrarea , arcada romanică, cortina. Dar comparativ cu măreția și munomentalitatea sălii cvartetul de coarde apare pitic, personajele par reduse și pictate la altă scară.Cele două tablouri sînt personaje din Bucureștiul secolului XIX sau început de secol XX, un flașnetar și vînzătorul de ziare. Primul static, gînditor privind în gol, celălalt în mișcare, alergînd dintr-un motiv de el știut. O cromatică fină, caldă întregește farmecul orașului de atunci.Lucia Irina Mucica – Grădina Monteoru. Foarte bună compoziția, excelent tratat peisajul, conceput într-un mirabil joclumină-umbră, Sînt alternanțe de tonuri, de planuri, practici coloristice dar cele 3 elemente ce marchează lucrarea sînt șevaletul, statuia din centru și intrarea în palat. Este o lucrare bine regizată componistic și cromatic. Alina Meran – Icoana Sfintei treimi, frumoasă, în manieră clasică, flduri cu adîncituri baroce marcate de o prospețime a culorilor.

” Cafeneaua veche” Elena Manache. este lucrarea unei artiste care privește și observă realist în jur său, dînd tabloului o poveste, un mister, configurîndu-i viața și povestea dar construind foarte atentă, cu sensibilitate  un univers pictural.
Aba Croitoru –  “Pe strada Lipscani”  
o stradă din vechiul București redată prin logica riguroasă a compoziției.  Construcția plastică are perspectivă, strada pare că se unește în punctul de fugă unde cele două paralele ale străzii par că se întîlnesc. Fluiditatea desenului, strălucirea luminii ce însoțește gradat pictura au o subtilă înțelegere a atmosferei de atunci. Cromatica diafană are un lirism cald, personajele alese ne vorbesc despre alte vremuri dar și despre o liniște a străzilor de atunci. Mesajul creează un confort vizual.
Compoziția are acuratețe. Bine desenat, vagonul tramvaiului simplificat. Amintește de pictorul Spiru Vergulescu.
Radu Marinela/ Skype Tower – Arhitectura Bucureștiului contemporan, nici urmă de arhitectura vernaculară, o lucrarea în care libertatea de execuție se simte de la prima vedere dar efectele înregistrate sînt diferențiate. Este o acceptare a realitățiipînă la nivelul detaliului și o expresivă interpretare. Minunea o constituie nu turnul redat  cromatic în nuanțe de la albsatru la turcoaz și alb, ci copacii ce se reflectă în lacul devenit oglinda peisajului de deasupra…. Marinela Radu are vocația exprimării spontane de o dezarmantă franchețe. Pare să aibă o bucurie filtrată prin culoare, prin îmbinarea culorilor.
Cele două tablouri sînt personaje din Bucureștiul secolului XIX sau început de secol XX, un flașnetar și vînzătorul de ziare. Primul static, gînditor privind în gol, celălalt în mișcare, alergînd dintr-un motiv de el știut. O cromatică fină, caldă întregește farmecul orașului de atunci/

Leave a Comment

Previous post:

Next post: