CEA MAI FRUMOASĂ POEZIE…

by admin on March 4, 2012

Pentru a fi prietenul lui Mihai Eminescu nu trebuie neapărat să-l vezi, ci doar să-l simţi. Nu ştiu exact când l-am cunoscut pe Eminescu sau, dacă atunci când l-am ascultat pentru prima dată, l-am şi înţeles. Mintea mea de copil a avut nevoie de o prezenţă concretă şi a conturat imaginea unui tânăr înalt, ca un brad uriaş, unul dintre aceia pe care îi vedem de sărbători puşi în pieţele oraşelor să ne bucure privirile. Apoi imaginaţia mea a înlocuit bradul cu un tei „bătut de gânduri”, mai târziu, cu Hyperion, cu „ochii mari şi minunaţi”, apoi cu marea, cu bolta, cu întregul univers… Iar portretul din sufletul meu se întregeşte cu fiecare vers citit, cu fiecare strofă, cu fiecare poezie. Nu mai este portretul unui om, al unui prieten, ci portretul unui suflet pur şi frumos, din care se desprind stoluri de păsări, căutând cuib din pană de înger în miezul inimii mele. Cu timpul, am aflat că Eminescu a fost filosof, a scris proză, teatru, a făcut gazetărie. Totuşi, pentru mine, el a fost, este şi va rămâne poet. Poezia este dimensiunea care îl caracterizează. Ce este poezia? Poate un concentrat de sentimente, poate ceva supranatural… Poezia înseamnă totul: inspiraţie, idee, ritm, rimă, ireală muzică. Îmi amintesc o temă din primii ani ai copilăriei… eram la grădiniţă sau în clasele primare. Nu… Precis eram la grădiniţă! Tema suna cam aşa: „Pentru mâine veţi învăţa cea mai frumoasă poezie scrisă de Eminescu!”. Acasă am întrebat-o pe mama care este cea mai frumoasă poezie scrisă de El. Ea m-a privit cu mirare şi m-a întrebat de ce vreau să ştiu. I-am explicat ce temă am. A zâmbit cu indulgenţă şi mi-a spus ceva ce nu am înţeles atunci: „Nu există cea mai frumoasă poezie a sa. Toate poeziile scrise de Eminescu sunt unice, deosebite, sensibile, uimitoare. Dar, dacă vrei întradevăr, vom învăţa împreună câteva versuri din poezia pe care eu o consider a fi cel mai profund mesaj al său către toate generaţiile de români!”. A petrecut cu mine ore întregi pentru a mă învăţa cum să recit acele versuri. Nu pricepeam de ce mă pune iar şi iar să le recit cu atenţie şi intonaţie, cu respect, ca pe o rugăciune. A doua zi am mers la grădiniţă nerăbdător să recit poezia. Mi-a venit rândul după alţi copii care s-au descurcat bine. Doamna educatoare m-a scos în faţa clasei. Eu am respirat adânc şi am început să recit atent, calm, cu intonaţie, aşa cum învăţasem acasă. Eram atunci cam 30 de copii înghesuiţi într-o clasă de grădiniţă. Eram mici, năzdrăvani, jucăuşi, gălăgioşi. Tocmai de aceea nu am înţeles de ce, când am început să recit, rar şi cu putere, toţi au tăcut. Se făcuse linişte şi nu pricepeam de ce. Şi nu am înţeles atunci de ce, la sfârşit, doamnei i-au dat lacrimile, m-a aplaudat prima şi, după ea, toţi copiii. M-a luat în braţe, m-a strâns la piept şi mi-a spus emoţionată: „Bravo, ai recitat această poezie ca şi cum ar fi cea mai frumosă poezie a sa!”. Atunci nu am înţeles ce se întâmplase. Recitasem versuri din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Succesul de atunci mi se părea un miracol pe care i-l datoram Lui. El e, pur şi simplu, un inventator… El e un colos ce reinventează Poezia prin fiecare poezie, prin fiecare vers, prin fiecare gând… Acest om iubeşte tot, creează şi re-creează tot: fiinţa şi nefiinţa, trecerea anilor, dragostea, visul, viaţa… Aud adesea în jurul meu: „Păcat!… Păcat că nu mai e!”. Dar nu e adevărat! El este în noi toţi, în toate gândurile şi trăirile noastre, El vibrează viu în fiecare moment de bunătate şi în fiecare gest de graţie şi delicateţe al vieţii fiecăruia dintre noi. Mi-e dor de El. Eu nu pot spune dacă este cel mai mare poet român. Dar simt că este, cu siguranţă, cel mai sensibil. „Trecut-au anii” doar… şi doruri multe s-au scurs dulce prin freamătul codrului. El nu mai este o prezenţă concretă, ci inspiraţie, idee, ritm, rimă, ireală muzică… este, cu alte cuvinte, o poezie deschisă la răscrucile veşniciei. Mihai Eminescu este cea mai frumoasă poezie!…

{ 1 comment… read it below or add one }

Cititorul March 4, 2012 at 12:46 pm

Foarte frumos articolul.
Eminescu ramane cel mai mare….
Bravo redactiei pentru acest site.
Tinati-o tot asa.

Reply

Leave a Comment

Next post: