MAGNIFIC-COLOSAL FRANCESCO IONAŞCU ÎN CONCERTUL NR.1 PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ DE DIMITRI ŞOSTAKOVICI!

by Petre CICHIRDAN on May 11, 2014

Magnific, colosal, cuvintele noastre nu pot să cuprindă interpretarea de excepţie a acestui concert atât de mult aşteptat… Dimitri Şostacovici face mari valuri în universul sonor din a doua jumătate a sec XX, face valuri mai ales acum, cu muzica sa de cameră – cvartetele, concertele sale, fiind cu plăcere şi mare interes urmărite în orice locaţie, în orice sală destinată muzicii… Nu există concurs internaţional în care laureaţii să nu interpreteze o lucrare de Dimitri Şostakovici-semn al modernităţii acestui compozitor. Credem că muzica sa este un punct de plecare pentru orice muzician care doreşte să se afirme în secolul XXI, pentru orice „cowboy” muzician-interpret, care vrea să impresioneze, să atragă orice auditoriu-de orice gen, demostrând că este cel mai bun! că poate ieşi învingător din orice fel de încercare!…Cu atât mai mult concertul din această seară (17 03 14) a fost aşa, ca o pungă mare de oxigen menită să creeze un nou potenţial în rândul melomanilor vâlceni, să-i poarte în cele mai înalte şi rafinate sfere ale estetismului sonor. Orice eveniment care îl are pe Şostacovici în centrul atenţiei este mai mult decât bine primit! …Ce travaliu, ce muncă, ce importanţă semnifică orice interpretare cu un opus, două, din muzica compozitorului sovietic… Atât de puternică este impresia pe care o lasă această muzică-interpretată bine! asupra ascultătorului, că orice bis este de …prisos! Melomanul trebuie să rămână cu sunetele concertului în inimă şi în cap, şi să-şi dorească peste o săptămână, peste o lună, un an, să-l asculte din nou sau să asculte altceva din repertoriul acestui mare artist!…

Prima parte a concertului, „sofisticată” şi pregătitoare, ca orice lucru valoros care se produce greu!…aşa cum a fost şi politica leninistă în primele decenii ale secolului trecut din Rusia post ţaristă, plină de crimă, dar şi de deliciu în lumea ideilor! …să nu uităm că acea Rusie a dat în toate artele geniile modernităţii!-cum spuneam, prima parte a dus, cum era şi cazul, melomanul în aşteptare şi cu ochii în programul de sală! …Ce muzică e asta, oare? Da, şi urmează partea a doua, apoi şi a treia într-un logos atipic muzicii de până acum, care, de două sute de ani (mai puţin noile experimente ale sec. XX-destul de fâsâite) se organizează-autoreglează după modelul Repede Lent Repede încă de la Vivaldi!…Concertul lui Şostakovici neagă acest principiu şi ia ca model viaţa însăşi, care se naşte greu apoi se desfăşoară în alertă maximă, şi moare la fel… Partea a doua şi a treia, dincolo de dodecafonism-pe care nici un rus nu l-a luat în braţe-nici sovietic, îmbină ritmul accelerat cu armonia, speculează fericit contrapunctul, şi în ritmuri îndrăcite, specifice doar lui Şostakovici, cu participarea tuturor instrumentelor, transportă spectatorul în delir sonic, în eterul colosal al unui impresionism muzical, actual! În general arta sonoră rusă mai puţin poate fi explicată-narată prin cuvinte şi, ca orice sensibilitate slavă, se regăseşte mai bine în …simţuri! Neglijând experienţele începutului de secol, care solicita în toate direcţiile modernismul, Şostakovici impune în contra balans, în compoziţiile sale, modernitatea! Impune ritmul, interferenţa, gândul în mai multe direcţii, ducând arta muzicii deasupra celorlalte arte! Acest concert pentru vioară, împreună cu cvartetele, cu simfoniile, muzica pentru pian, muzica de film, fac din Dimitri Şostacovici unul dintre cei mai importanţi compozitori ai sec. XX!

Pe acest mare violonist, care ne-a impresionat în această seară, l-am urmărit în 2005, într-un concert al Tinerelor Talente, şi spuneam, atunci, că geniul său se întrevede, pregnant. Astăzi Farancesco Ionaşcu nu a venit cu orice lucrare în capitala muzicii-Tinerelor Talente, ci, chiar cu unul dintre cele mai grele concerte, care fac din orice violonist, care se încumetă-şi reuşeşte, un as al timpului său…Sala de la Lahovari a înmărmurit, a intrat în extaz, în timpul celor două părţi finale ale concertului savant!… Un rol esenţial la această reuşită l-au avut dirijorul şi orchestra simfonică care au interferat foarte bine…Am montat pe Cultura Ars Mundi, secţiunea video, aceste două părţi în interpretarea orchestrei simfonice a Râmnicului, cu Meda Stanciu la cârma orchestală şi cu dirijorul Florin Totan, mereu, simţitor şi inteligent!…împreună cu această minunată surpriză, care s-a numit Francesco Ionaşcu, revenit după zece ani să impresioneze din nou, Râmnicul…!

Acum zece ani Francesco Ionaşcu concerta aici la RâmnicuVâlcea sub bagheta dirijorului Florin Totan într-un concert al Tinerilor Talente, în Concertul nr.3 pentru vioară şi orchestră de W.A.Mozart. Iată cum îl vedea cronicarul de atunci pe acest violonist atât de înzestrat şi care acum ne-a uimit cu acest greu şi valoros concert de Şostakovici… „În finalul părţii, prima din concert, copilul de 14 ani, Francesco Ionaşcu, cel care de cum a apărut l-am numit „micul Oistrach”, care îşi legăna inspirat trupul în armonie deplină cu sunetul, cu mişcarea muzicală, şi, probabil, care a dat multă bătaie de cap dirijorului şi formaţiei orchestrale, a impresionat mai mult decât plăcut sala, a demonstrat că idealul nostru în viaţă se menţine, mai putem încă avea speranţă… O formidabilă personalitate, un maestru, cu multe posibilităţi de desăvârşire încă, un model, un profil de artist! Numele lui îl vom auzi încă mulţi ani de aici înainte…” ( Petre Cichirdan, „Remember Enescu, Marile speranţe”, Info Puls-29 mai 2005)

*

Francesco Ionaşcu s-a născut într-o familie de muzicieni, la 21 decembrie1991 la Venezia, descoperind lumea minunată a notelor muzicale la vârsta de 4 ani, iar la 6 ani începe studiul viorii.

În prezent este student la Royall College of Music din Londra la clasa profesorilor Natalia Lomeiko şi Yuri Zhislin.

Pâna la douăzeci şi doi de ani, a avut peste optzeci de concerte, ca solist, cu prestigioase orchestre din România. A susţinut concerte în Anglia, Germania, Franţa, Italia, Ungaria, în prestigioase locaţii: Ateneul Român şi Sala Palatului (Bucureşti), St.James’s Piccadilly, Steinway Hall, St.Mary Abbots Church ( Londra), Tonnhalle ( Dusseldorf), Ambasada României din Paris şi Londra.

Este laureat a peste 25 de concursuri naţionale şi internaţionale (wiki-03 05 14).

pcickirdan

Francisco Ionascu

Leave a Comment

Previous post:

Next post: