„Vizualizăm“ o epocă extrem de dificilă pentru breasla scriitoricească şi a altor meseriaşi ai Literelor şi filosofiei, susţine publicistul radio, reporterul şi prozatorul Mircea Pospai, în volumul de interviuri Convorbiri de dupăamiază (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2013); pentru că a scăzut interesul pentru carte şi lectură (cultura scrisă), iar imaginea lor publică e tot mai fragilă, neclară. Printre cei ce au răspuns gravelor întrebări este Varujan Vosganian (născut la Craiova, în 1959), om de finanţe, fost ministru, poet şi prozator, care afirmă: „Cuvântul înalţă sau dărâmă Cetăţi; pentru a nimici un popor, trebuie, în primul rând, să îi omori Poetul“. Adrian Cioroianu, ministru de externe, în 2007-2008, romancier şi eseist crede, încă, în conceptele de manuscris, tipăritură, bibliotecă, scriere: „Pe internet găseşti răspunsuri, dar numai viaţa reală şi biblioteca te ajută să pui întrebările!“ În aceeaşi ordine de idei, unul din vicepreşedinţii U.S.R., dl. Gabriel Chifu observă: „un fel de depersonalizare, graţie presiunii şi dominaţiei a vizualului (televiziunilor) asupra vieţii noastre“. Dinu Săraru, decan de vârstă al scriitorilor, se confesează, în fine, sincer, „despre cele două feţe ale biografiei sale: copilul de boier“, iar după 1947, acela de „activist-radio al P.C.R.“.
Prof. univ. Florea Firan, cunoscut critic şi istoric literar, redactor-şef al editurii şi revistei literar-artistice „Scrisul Românesc“ insistă asupra continuităţii unei clasice legături între scriitori, oamenii de cultură si elevii, studenţii (despre lecturile publice), susţinând că, şi azi, – „Tinerii trebuie, neapărat, să aibă modele, ca să poată să facă ceva, în viitor!…“ Din păcate, pentru mulţi copii, modelele sunt micile vedete de scandal, „starletele“, „autoarele de divertismente“. Prof. Florea Firan a descoperit în biblioteca Vaticanului, o antologie în manuscris, aparţinând lui Inocenţiu Micu Klein: „Illustrium poetarum flores“, publicând-o la Bucureşti, în latină şi în română, în 1994, obţinând Premiul Academiei Române.
Preşedintele actual al filialei „Oltenia“ a scriitorilor, Prof. Gabriel Coşoveanu şi colegii săi, Paul Aretzu, I. Băilişteanu, Carmen Firan (care trăieşte şi activează la New York din 1997), pledează pentru „păstrarea echilibrului dintre cuvânt şi imagine“, „logos“ şi „ikon“ (icoană), cultura scrisă şi audio-vizual.
Dintre scriitorii, din Sud, care s-au metamorfozat în ardeleni, concepându-şi şi publicându-şi opera în Transilvania, sunt intervievaţi Horia Bădescu şi Constantin Zărnescu.
Publicist radio-tv, aflat mulţi ani în fruntea echipei Studiourilor „Oltenia“ – Mircea Pospai a arhivat o întreagă fonotecă „de aur“ cu vocile lui M. Sorescu, Amza Pelea, menestrelul şi actorul Tudor Gheorghe, regretatul Nestor Vornicescu, Ion Hobana (un moldovean născut şi copilărit la Rm. Vâlcea), care ne frapează cu credinţa sa (ştiinţifică), de autor S.F.: „OZN–urile sunt un fenomen de a cărei realitate nu mă mai îndoiesc!…“.
Îndrăzneţe, necenzurate Convorbirile de după amiază pledează pentru reaşezarea în drepturile sale a cuvântului scris şi tipărit, a cărţilor (şi lecturilor), întemeietoare, într-o lume în care limbile şi popoarele sunt ameninţate să devină simple graiuri şi populaţii (Toate interviurile îi vizualizează pe autorii lor, printr-un CD, ataşat volumului, prezentând răspunsurile la convorbiri).
