www.j-query.org

Die Domain "www.j-query.org" ist nicht verfügbar.





VÂLCEA SE ÎNFRĂŢEŞTE CU BUCOVINA DIN UCRAINA…ŞI PRIN COSTEŞTI, ŞI PRIN OSTRIŢA!

VÂLCEA SE ÎNFRĂŢEŞTE CU BUCOVINA DIN UCRAINA…ŞI PRIN COSTEŞTI, ŞI PRIN OSTRIŢA!

by Petre CICHIRDAN on July 18, 2018

Post image for VÂLCEA SE ÎNFRĂŢEŞTE CU BUCOVINA DIN UCRAINA…ŞI PRIN COSTEŞTI, ŞI PRIN OSTRIŢA!

Între 13 şi 15 iunie 2018 un autobuz destul de confortabil de la „Obada” Vâlcea ne-a încărcat pe toţi de la Costeşti şi de la Râmnicu Vâlcea şi ne-a dus în Ucraina ca să înfrăţim Costeştiul cu Ostriţa de lângă Cernăuţi. Călătoria în Ucraina, pe lângă semnarea actelor de înfrăţire şi prezenţa în spectacolul de apropiere şi cunoaştere oferit de ansamblul „Floricica din Costeşti” şi Ansamblul Perla (asociat cu formaţia de dansatori din Ostriţa, satul Horbova), a avut ca scop şi prezenţa noastră la inaugurarea şi sfinţirea noului sediu al Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi. Spre final, la întoarcerea spre casă, a avut ca scop şi turismul din zonă astfel că din cele trei zile o noapte s-a dormit la hotelul de lângă Cernăuţi iar celelalte două le-am petrecut în autocar…Pe 14 iunie la ora 7.00 am ajuns în Cernăuţi, apoi la hotel, ne-am odihnit până la 11.00 apoi am plecat la noul sediu al Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi, care s-a inaugurat cu această ocazie (un rol important în ctitoria membrilor acestei şcoli având şi primăria din Horezu, şi cea din Costeşti şi cea din Vaideeni) şi unde s-au semnat documentele de înfrăţire dintre comuna Costeşti şi comuna Ostriţa-Herţa din fosta Bucovină de nord, dincolo de Siret, astăzi Ucraina… A fost impresionant momentul, după slujba de sfinţire ţinută de un sobor de preoţi români şi ucrainieni, înainte de semnare, intonându-se Imul de Stat al Ucrainei şi Imnul de Stat al României…Primarul Costeştiului, Toma Marius Peştereanu, sprijinit de micuţul său fiu, Mihnea Toma, a fost depăşit de emoţie (probabil gândindu-se la ce s-a întâmlat în 1941 prin aceste locuri-exterminarea sovietică aplicată românilor din Bucovina de nord-Fântâna Albă nefiind decât un firav şi îngrozitor exemplu) şi şi-a acoperit ochii cu batista. Nu am crezut că acest primar atât de voinic şi plin de viaţă este capabil de atâta sensibilitate… Semnarea înfrăţirii, slujba de sfinţire a noului sediu dar şi a înfrăţirii s-a desfăşurat pe fondul muzical dumnezeiesc creat de copiii de aur ai lui Iurie Levcic, copiii Bucovinei, ca nişte îngeri, care trebuie să recunoaştem, ne emoţionează şi pe noi până la lacrimi ori de câte ori îi vedem, de când îi cunoaştem, din 2016. Şi nu putem să nu recunoaştem, şi să le mulţumim părinţilor, lor, că există astăzi; că de fiecare dată când îi vedem ne vedem pe noi în 1944!…Dar, nu numai emoţia stârnită le oferă-creează valoare, fiindcă, aşa cum îi prezenta Iurie Levcic în aceeaşi seară pe scena din satul Horbova-Ostriţa, şi cetăţenii din Verona-Italia le-au descoperit valoarea; anul trecut, spre exemplu, Sabrina Palamariu cucerind marele premiu la un fesival, cel mai important, din Italia…Italia, Franţa, România…peste tot aceşti copii sunt consideraţi cei mai buni fiindcă sunt crescuţi cu Dumnezeu în suflet de părinţi şi educatori care îl au pe Mântuitor în ei, acasă la ei…Toţi participanţii au primit câte o frumoasă icoană, care aşezate pe enorma masă din sala multifuncţională din noul sediu au fost şi ele sfinţite, spunem noi, precum sfinţiţi au fost toţi participanţii la preţiosul eveniment. Organizatori, Iurie Levcic şi directoarea şcolii, Ana Apetrăchioaie (frumoasă şi talentată foc-am văzut-o seara pe scena din Horbova), desigur, ajutaţi de Consulatul Român din Cernăuţi şi statul ucrainian; au participat invitaţii din comuna Costeşti: primarul Toma Marius Peştereanu însoţit de fiul său Mihnea şi soţia sa Cristina, secretarul comunei Costeşti, Vasile Neagu; întreaga formaţia „Floricica din Costeşti” în frunte cu Gheorghe Pistol, Grigore Florescu, Tudor Victor Colniceanu, Laurenţiu Ungureanu; Flavius Cătălin Sîiulescu-directorul Palatului Copiilor din Râmnicu Vâlcea, Marian Bărăscu, poet, membru USR, din Drăgăşani; Zenovia Zamfir de la Biblioteca Judeţeană Vâlcea şi redactor la TV Etalon Râmnicu Vâlcea; Ligia Nicolescu şi subsemnatul, invitaţii speciali ai lui Iurie Levcic; primarul comunei Ostriţa, Vasile Ţurcan, împreună cu cei trei primari din satele alăturate Ostriţei cu care acesta s-a asociat „ca să facă faţă înfrăţirii” (a subliniat cu umor Vasile Ţurcan), corul de copii „Perla” ai şcolii din noul sediu; invitaţii: Florin Brătean, directorul Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Suceava; Adrian Ardeleanu, directorul C.J.C.V.T.C.P. Iaşi, alţi directori de la Iaşi care sprijină mişcarea culturală românească din Cernăuţi; Maria Rotaru din Suceava, profesor, care a avut proiecte de sprijinirea acestor talente din Cernăuţi; şi, nu în ultimul rând, Zvetlana Preoteasa, director Biblioteca Metropoletană Bucureşti, care a transmis mesajul ÎPS Varsanufie că anul acesta Arhiepiscopia Râmnicului oferă a doua tabără copiilor din Cernăuţi, precum şi faptul că Biblioteca Metropolitană oferă celor ce doresc, din Cernăuţi, cărţi… Ca argintul viu, printre noi, s-a mişcat Adriana Lupu, acum jurnalistă în Cernăuţi, nu demult absolventa acestei şcoli …o fetiţă deosebit de frumoasă şi talentată. Ana Goştiuc a condus-dirijat ansamblul coral al copiilor de la „Perla”…
Noul centru era ornat în 14 iunie cu zeci de tablouri pictate în tehnica guaşă de Mihai Alisavetei, pictor din Cernăuţi, tablorile, reprezentând personalităţi marcante, foarte reuşite, ale culturii româneşti bucovinene… Scena era încadrată de portretul marelui Eminescu şi cel al lui Ciprian Porumbescu, două stele nestinse ale culturii româneşti, iar pe fundal trona chipul lui Dumitru Covalciuc, care, după cum ne-a declarat Iurie Levcic, va da numele acestui nou sediu… Dumitru Covalciuc un mare român, luptător pentru drepturile românilor din Ucraina, un erou, care recent s-a stins din viaţă, după ce a condus ani de zile ziarul „Zorile Bucovinei” şi Almanahul „Ţara Fagilor” pe care, ultimul număr, l-am prezentat şi noi în Cultura vâlceană. Un om de cultură desăvârşit. Să mai spunem că această şcoală populară, de artă, a luat fiinţă în 2014 şi a fost sfiinţită la 10 mai 2015 într-un sediu provizoriu…Am reţinut pentru dvs., cititorii noştri, urarea pe care a făcut-o Florin Brătean cu această ocazie: „Doresc românilor din Ucraina să trăiască la fel de bine cum trăiesc ucrainienii din România.” De asemenea reţinem faptul că domnul Toma Marius Peşterean a dăruit noului sediu o icoană cu chipul lui Grigorie Decapolitul, iar domnul Vasile Neagu a oferit un volum semnat de Tatian Miuţă, intitulat „Nestemate”, făcând o reuşită comparaţie cu „nestematele” Cernăuţiului, aceşti minunaţi copii din ansamblul cernăuţean, „Perla”! Adresa noului sediu pe care vă rugăm să nu-l ocoliţi dacă ajungeţi la Cernăuţi (şi vă rugăm să ajungeţi, să vedeţi ce oraş au construit aici românii bucovineni, ocupaţi de austrieci, şi care s-au unit cu românii din Regat în 1918, şi ce urmaşi au ei acum şi cât de mult respectă ei condiţia de a fi român; lecţie mai mare ca aceasta, despre românism, nu există!) Cernăuți, str. Mitropolit Andrei Șeptițchi,  nr. 23.

*
În seara aceliaşi zile toţi participanţii la cele două evenimente: inaugurare şi sfinţire sediu, şi înfrăţire Costeşti cu Ostriţa, s-au deplasat la Horbova unde a avut loc un spectacol oferit de ariştii populari amatori (ce amatori?! adevăraţi artişti populari înzestraţi cu mult professionalism) din Costeşti, „Floricica din Costeşti”, şi din Ostriţa, „Mugurelul”, precum şi din Cernăuţi: Sabrina Palamariu, Nadia Scalco, Ana Apetrăchioaie şi Ana Maria Calancea, cea din urmă, care ne-a vizitat la Horezu de două ori, în spectacol cu „Perla”, şi care, cu harul ei, i-a făcut să plângă, la prima vizită, pe scriitorul Dinu Săraru şi pe ministrul de externae Lazăr Comănescu…Ansamblul din Costeşti a susţinut după părerea noastră unul dintre cele mai frumoase spectacole populare demonstrând măiestria nativă a acestui popor cu adevărat „ales” şi la spaţiul căruia au tânjit toţi mai marii lumii. Spectacolul lor este certificatul de garanţie a acestei solii româneşti în interiorul unui acelaşi neam şi …teritoriu. Spectatorii au fost extaziaţi, cel puţin eu, care scriu aceste rânduri şi care am filmat, am tresăltat la fel cum tresăltau de viaţă iile dansatoarelor. Cei doi primari, cu plosca nunţii în mână, au completat un tablou viu, extraordinar, a ceea ce a dat forţă acestei rezistenţe româneşti, care, în cazul românilor bucovineni, a ţâşnit din cenuşe ca pasărea Phoenix sau mai degrabă ca Pasărea Măiastră a lui Constantin Brâncuşi… Ansamblul din Costeşti readuce în viaţa culturală vâlceană şi iată, şi bucovineană, interpretarea matură, ludicul bătrânesc, arta maturului, ştiindu-se că în ultima vreme se exagerează pe reprezentarea infantilă a folclorului şi nu numai. Dansatorii au dovedit că sunt plini de energie, mai scumpă decât toate, şi că au capacitate trupească peste limitele obişnuitului, dar care este în continuă scădere prin mai toate capitalele şi ţările lumii. O lume din ce în ce mai leneşă şi…mai virtual spiritualizată! Munca şi pământul sunt colorate inadmisibil cu cenuşiu până la negru de aceşti neecologi spirituali ai pământului…În timpul dansului Basarabencei sau a Ciuleandrei spectatorii jucau în scaunele de la Ostriţa! toţi, spectatori şi artişti, fii şi nepoţi ai Ostriţei şi Costeştiului de Vâlcea, din …1944! O sală plină la Ostriţa după o ploaie care ţintuise în casă pe toată lumea. O seară, după care am dormit mult şi bine; şi tot după care am porinit cu acelaşi autocar Obada spre casă vizitând şi mânăstirile Putna, Suceviţa şi Moldoviţa. La Mânăstirea Suceviţa, pe un perete am zărit parcă chipul lui Basarab I pictat la Biserica Domnească din Curtea de Argeş; desigur, era chipul lui Petru Rareş (1532), iată, cu aproape două sute de ani mai târziu decât cel pictat al lui Basarab I sau al fiului său Alexandru.

Publicăm în continuare un material semnat de Mihaela Silvia Marinescu, componentă a acestui ansamblu, „Floricica din Costeşti” (dar şi autoare a ideii şi textelor strigăturilor) şi bibliotecară la Căminul Cultural din comună, o altă „perlă” (pe lângă bisericile din preajmă), a Costeştiului, şi care găzduieşte lucrări de sculptură şi pictură ale artiştilor plastici consacraţi, români, în frunte cu Gheorghe Anghel, cel care ni l-a redat cel mai bine, în bronz, pe Mihai Eminescu în faţa Ateneului Român. Dar, întâi să-i amintim pe cei care încă nu le-am pronunţat numele (din Ansamblul „Floricica din Costeşti”): Mândreci Floricica (coordonator-coregraf), Crăcană Maria, Băluţoiu Elena, Florescu Grigore, Ilea Dacian, Anghel Constantin-Răduţ, Grigore Daniela, Lăcraru Florin, Coca Grigore, Florescu Petruţa, Lăcraru Laura, Ilie Petruţa, Ilie Felicia, Coca Marina, Nistor Gheorghe, Nistor Magdalena, Drăghici Florentina.

ANSAMBLUL „FLORICICA DIN COSTEŞTI”
Mihaela Silvia MARINESCU

Începând cu anul 1983, Festivalul Național Cântarea României aducea în prim plan un nou grup de dansuri în comuna Costești, „Domnițele din Costești”. Inițiativa îi aparține profesoarei Felicia Voineag care alături de binecunoscuta coregrafă Maria Constantinescu reușesc să formeze un grup format din douăzeci şi opt de femei, îmbrăcate în costume populare moștenite, costume care au o vechime cuprinsă între 80 și 100 de ani. Sunt costume cusute pentru ziua nunții, costume de mireasă cu o cusătură bogată, bătute cu mărgele și fluturi.
Grupul este încadrat în 2012 în Ansamblul „Floricica” în urma punerii în scenă a unui obicei de nuntă care se mai păstrează încă, la sate, „Bărbieritul mirelui”, urmându-i apoi, „Hora cu dar”. Apar astfel un număr de opt perechi și o suită de dansuri specifice zonei noastre care cuprinde: Basarabeanca (adusă), Brâul, Hora de mână, Învârtita, Ciuleandra (proveniență zona Argeș) și Sârba.
Costumul de femeie este alcătuit din ciupag sau cămașă, poale, zăvelci sau șoarțe, țesute în război, pe negru în fața și pe roșu, la spate, bete, ciorapi de lână și opinci. Pe cap, specific grupului „Domnițele”, se poartă comănacul împodobit cu maramă.
Atât cămășile cât și zăvelcile din față sunt bătute cu mărgele și paiete. Zăvelca din față este țesută cu fir negru cu alesătură albă cu motive florale sau geometrice iar cea din spate este scorțată, țesută cu fir roșu. Să nu uităm că un costum trebuie să aibă motivele florale sau geometrice atât pe cămașă cât și pe zăvelci.
Costumul de bărbat este alcătuit din cămașă cu poale cu șabac (alesătura cu acul în pânza) sau cusătura (la gât și poale), bete, pantaloni albi, simpli și opinci.
Repertoriul grupului este alcătuit dintr-un colaj de secvențe de nuntă (nunta – obicei de trecere).
Băiatul își cunoaște viitoarea mireasă la Hora Satului unde „Domnițele” (fetele) fac un lanț de dansuri care cuprinde: Hora Domnițelor, Hora ca la Costești, Mințita, Floricica, Lanțul și Sârba.
Urmează obiceiul “Bărbieritul mirelui” și se încheie cu Hora de mână, hora care are un rol important în cadrul nunții fiind jucată atât la aducerea tufanului (joi seara), la Bradul miresei (Fedeleș) cât și la Bradul mirelui (sâmbăta seara), la pusul florii de către nașă ginerelui, la aducerea de către mireasă a apei, la plecarea cu Calea Mare, la intrarea miresei în noua casă și la încheierea nunții când se ia voalul miresei și i se pune basmaua (baticul) semn că a intrat în rândul femeilor măritate.
Mirele – Laurențiu Ungureanu, Vioară (mim) – Tudor Victor Colniceanu, Solist – Grigore Florescu, Vornic – Gheorghe Pistol

Premii și participări:
– Diplome și premii de-a lungul existenței Festivalului Cântarea României, Premiul special la Festivalurile “Brâul de Aur”și „Fagurele de Aur”, Premiul special “Maria Constantinescu” la Festivalul de folclor “Cântecele Oltului”, Premiul special la Festivalul ”Țara Oltului în produse și tradiții”, diplomă de onoare de la Consortio CS Potenza – Italia, diplomă de onoare de la Televiziunea Favorit pentru păstrarea patrimoniului folcloric, diplomă la Festivalul Tradițiilor Vâlcene, Diploma de excelență din partea CJCPCT Vâlcea și altele.
– Participări în Festivalul « Pridvor vâlcean » organizat la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, în Proiectul Cultural inițiat de Comisia Europeană la Budapesta intitulat „Împreună din 1957”, « Ecouri meseșene » – Zalău, Tg Mures, « Pridvor vâlcean » Sibiu și București, Botna-Ialovăț din Republica Moldova, Valea Călugărească, Vînju Mare, Călărași, Festivalul de Jocuri și Obiceiuri Populare de la Idicel-sat, Mureș, Festivalul „Țara Oltului în Produse și Tradiții”, Avrig – Sibiu și altele.
Ansamblul a fost nominalizat pentru primirea titlului de „Ansamblu Reprezentativ al Olteniei” de către Asociația „Cele Mai Frumoase Sate din România”.(2016 – Costești, Sat Cultural al României)

NOTA: Vezi pe Video Arhiva (you tube) „ANSAMBLUL „FLORICICA DIN COSTEŞTI” PE SCENA DIN HORBOVA-OSTRIŢA UCRAINA!” şi „COSTEŞTII VÂLCII SE ÎNFRĂŢEŞTE LA CERNĂUŢI CU OSTRIŢA-HERŢA DIN UCRAINA!”
Costeştiul în autocarul Obada 14 06 18
Costeştiul la inaugurarea Şcolii Populare de Artă Cernăuţi 14 06 18
Costeştiul la inaugurare prin Mihnea şi Cristina Peştereanu 14 06 18
Împreună Marian Bărăscu, Toma Peştereanu, Svetlana Lupu, şi Cătălin Sîiulescu 14 06 18
Împreună la Cernăuţi Florin Brătean, Zvetlana Preoteasa şi alţii 14 06 18
Bărbaţii din Formaţia Floricica din Costeşti la Cernăuţi-Horbova 14 06 18
Toma Marius Peştereanu şi Icoana Sf. Grigorie Decapolitul
Primarii Costeştiului şi Ostriţei semnează înfrăţirea 14 06 18
Primarii Costeştiului şi Ostriţei îşi dau mâna 14 06 18
steagul prieteniei Costeşti Ostriţa
Ligia Nicolescu îi înmânează lui Iurie Levcic scrisoarea de intenţie a Vaideeniului
Nunta de la Costeşti pe scena Ostriţei 14 06 18
Floricica din Costeşti pe scena Ostriţei-Herţa 14 06 18

Leave a Comment

Previous post:

Next post: