Cel mai frumos eveniment al începutului de an 2021 s-a petrecut la Craiova în 21 februarie, când s-au serbat „Zilele Brâncuși la Craiova” și la care noi, subsemnatul și poetul Ovidiu Dinică am fost invitați să participăm. Am participat doar eu și am avut surpriza, fiind ziua mea de naștere, chiar să fiu sărbătorit prin desfacerea unei sticle de șampanie… Am serbat și patruzeci și patru de ani de când m-am angajat ca inginer la Fabrica de Avioane, 444, din Craiova!
21 02 21, a treia zi, „cea mai densă”, cum spunea Mircea Suchici, moderatorul manifestării și coorganizator, alături de dna prof. Elena Trăilă (fost profesor de limba franceză la Colegiul Al. Ioan Cuza), al manifestării, la sediul din str. Romain Rolland nr. 7 al Centrului de Activități culturale francofone, unde s-au adunat câțiva oameni de cultură din România ca să-l serbeze pe Constantin Brâncuși într-o ediție a VII-a a acestui eveniment (Zilele Brâncuși), care, iată, a intrat deja în tradiție (păcat că nu s-a mai ținut la Muzeul de Artă, ca dățile trecute, fiincă aici se află mărturisiri despre marele sculptor și cea mai valoroasă colecție Brancuși)…dar și la centrul francofon organizatorii s-au gândit, și bine au făcut, să organizeze o expoziție de carte închinată lui Brancuși. Au comunicat din cunoștințele lor în legătură cu tematica, în ordinea manifestării: Mircea Suchici, subsemnatul, Dan Lupescu, Lucian Suchici, Cristian Ciomu, Elena Trăilă, Dodo Niță, Pavel Floresco, Sorina Barbu, Mircea Goga, Nucu Marinescu…
Mircea Suchici a deschis manifestarea amintind importanța Craiovei în viața și formarea profesională a marelui artist, a prezentat invitații, și a promis că din când în când va întreține atmosfera cu violoncelul sau care, pe cei mai mulți, de-a lungul timpului, i-a vrăjit, alături de fiul său Lucian, un foarte bun interpret la pian și acompaniator; alături de cei doi va mai încânta auditoriul, dl. arhitect Cristian Ciomu, care este un foarte bun, și d-sa, pianist.
Subsemnatul, am fost invitat să-mi prezint pledoaria, după ce mi s-a cântat la pian și în cor „La Mulți Ani”, căci așa s-a nimerit, chiar în 21 02 21 să împlinesc șaptezeci de ani (îi urez și eu pe această cale domnului Ion Măldărescu de la „Art-emis” , „La Mulți Ani”, care pe 19 februarie a împlinit optzeci de ani)! …Astăzi îl sărbătorim pe Brâncuși și, trebuie să știți că zborul, păsările cerului cu ce au ele bun și rău în ele (unele, prevestind chiar moartea în creația populară), este puternic reprezentat în opera lui sculpturală. La Paris a fost coleg cu Henri Coandă, în atelierul lui Rodin, care, după ce a urmat trei școli superioare, tehnice, în Franța, ajunge să dețină o mare parte din acțiunile „Bristol Aeroplain Companie” din Marea Britanie, la care a fost , în interbelic și director. În 1969 Coandă revine în țară să sprijine eforturile de dezvoltare multilaterală a României, această idee, aparținându-i…și donează statului român, lui Nicolae Ceaușescu, toate acțiunile sale din Marea Britanie. Așa am fabricat noi, în 1982, avionul de pasageri „BAC one ileven” (British Aircraft Corporation) care, în România, a devenind ROMBAC 1-11. În 1969 Institutul de Mecanica Fluidelor cu Henri Coandă la cârmă a devenit INCREST București. Cunosc aceste lucruri fiindcă am lucrat, din 1977 și până în 1980, la Fabrica de Avioane din orașul dvs; și, fiind de meserie inginer programator mașini cu comandă numerică, ca și soția mea, îmreună cu ea, rulam programele la INCREST București, unde exista un calculator de mare putere CDC 3600 și unde mergeam foarte des să lucrăm și pe freza cu comandă numerică din cadrul institutului, adusă de la NASA…Știți, tot la INCREST exista (se pare cea mai mare „Suflerie” din Europa), un tub supersonic, gigant, de încercat machete de avion. După părerea mea Craiova a avut cel mai puternic colectiv de programatori din Europa, noi, inventând odată cu Bill Gates, micro-procesoarele post-procesoare…Vorbim de Henri Coandă care s-a ocupat cu zborul avioanelor și de Constantin Brâncuși pe care l-a preocupat zborul…Știți Pasărea Măiastră, din bronz șlefuit, precum o rază de soare care străpunge norii, sau ca o pană din aripa unui vultur…Dacă luați o pală de elice de avion și o secționați pe lungime obțineți o basăre brâncușiană! Ca o rază de lumină. O pală de elice a fost montată la poarta Mânăstirii Dintr-un Lemn ca omagiu adus ofițerilor și militarilor din Aeronautică, piloților și constructorilor de avioane români! Să ne fie clar, nu Brâncuși s-a inspirat de la elicea de avion, făcând „Pasărea măiastră”, ci generalul Paul Teodorescu îndrăgostit de avion și de Brâncuși a pus pala de avion la poarta Mânăstirii…Dar să vorbesc despre cartea pe care mi-am propus să v-o prezint… Am scris-o în 2013 „Spiritul 21 și Aforismele lui Brancuși” și împreună cu „Napoleon Bonaparte și apocalipsa mileniului III” le-am pregătit pentru întâlnirea din 2014 de la Tg Jiu, de la „Zilele Brancuși” și tipărite în chiar ziua manifestării. Fiind ultimul la comunicări, nu am mai ajuns să le prezint. Am mai participat un an, 2015, după care nu am mai fost invitați, centrul Brâncuși, transformându-se în instituție stipendiată de stat, înființată de ICR, supusă și coordonată de UAP Filiala Gorj. În 2015 a participat de la Cluj, dl Andrei Marga, care a trasat o linie profitoare pentru Universitatea Constantin Brâncuși, prin care aceasta putea să acorde doctorate în C. Brâncuși…Scriitorii, artișttii plastici de altă orientare decât UAP, muzicienii, nu au mai fost invitați la Zilele Brancuși, și, deci, adio interferență a artelor pe tema creației sculpturale a marelui creator din Gorj, trăitor în Orașul Luminilor, Paris. Noroc cu manifestările de la Craiova, iată, organizate de domnii Cristian Ciomu și Mircea Suchici…de această dată de Suchici și Ciomu! Putem spune, cei care participăm de mai mult timp, la Zilele Brâncuși, că în ce privește prospețimea ideilor, valoarea intervențiilor, acestea, nici nu se compară manifestările organizate de UAP de la Tg Jiu!…poate să aducă ei toți filosofii și criticii de artă, și savanții, și artiștii plastici, la manifestările unde se discută despre personalitatea lui Constantin Brâncuși…Aici la Craiova am citit versuri despre Brancuși, am declarat, fără frică de a fi apostrofați, că Brâncuși a fost mai mult filosof decât sculptor! că a fost unul dintre marii arhitecți ai sec. XX… În România, din anul 2006, dacă nu ești membru UAP nu poți crea în domeniul monumentalisticii din spațiul public. …Este foarte greu să atribui cuiva, care nu este inginer sau arhitect (ambii își pun mai înainte gândirea pe hârtie sub fomă de proiect), o lucrare pe care artistul n-a atins-o cu mâna, sau căreia nu i-a făcut modelul, măcar desenul… De aceea, la Petroșani, unde s-a fabricat Coloana, Brâncuși a finisat o optime din modelul din lemn, al modulului conceput de inginerul Gorjan; în fapt, Brâncuși nu a vrut să aibă în Coloană suprafață regulată și-atunci a dat forma finală a optimii de modul cu șabărul, cu mana, să fie a lui, să aibă suflarea lui, optimea de modul fiind pe Coloană la infinit repetată…și numai ea! Deci să concluzionăm: lucrările de la Tg Jiu, întreg ansamblu se atribuie lui Brâncuși, în cazul de față și arhitect, și filosof, fiincă fragmente din aceste lucrări se regăsesc în atelierul său de creație cu diverse utilizări… „Masa tăcerii” se regăsește sub forma mesei rotunde, ca o piatră de moară, pe care lucra și mânca maestrul și invitații săi, sau, care, era piedestal pentru modelele feminine care îi pozau, sau pe care acestea…dansau (Brâncuși, fotografiindu-le și filmându-le)! Elementele X din Coloană, clepsidre (nici vorbă romburi, acestea rezultând din suprapunerea clepsidrelor), existau în atelier sub formă de piedestaluri pentru lucrări, unul – pentru lucrări înalte, două XX suprapuse, pentru lucrări medii, ca înălțime, trei pentru lucrări mici; coloana din lemn a fost o lucrare ratată pe care în final a dărâmat-o din grădina unde o montase…Mesajul meu prin această carte, cu aceaste coperți, este că lucrările lui C. Brancuși se regăsesc ca imagini în istoria cosmogonică a lumii, a vieții pe pământ, despre care el avea habar!! Ciobul cu forma acemănătoare coloanei infinite a fost descoperit de Petre Gheorghe Govora la Ocnele Mari abia în 1973…De asemenea, cum spuneam, și tot ca mesaj, nu aforismele constituie partea filosofică în opera genialului sculptor, ci chiar opera sa de la Tg Jiu și primele lucrări de atelier din și după 1907!
Am ascultat după discursul subsemnatului comunicarea dnei profesoare de franceză, Elena Trăilă, care era de fapt o scrisoare de la fata dumneaei de la Paris, și care ne vorbește despre sensul religios și istoric, patriotic, Primul Război Mondial și Unirea (cea mare) din 1918, simbolizate în tripticul monumental, Brâncuși, de la Tg Jiu…astăzi cunoscut de toată lumea, numai de UNESCO, nu!
În timpul manifestării, moderând întâlnirea, Mircea Suchici a dialogat permanent cu sala și, mai intens, cu Dan Lupescu, care s-a dovedit a fi un eminent poet și cunoscător al vieții și operei marelui sculptor! Prin versurile sale închinate lui Constantin Brâncuși și informațiile oferite, atât de generos, despre sculptor, cred, că oricine dintre cei prezenți, nu pot spune că le-a trecut timpul în această zi, a treia din manifestări, fără folos! Pe noi ne-a emoționat și impresionat totodată, profund, afirmația sa despre regele Carol al II-lea (în timpul căruia s-a construit monumentala lucrare colectivă de la Tg Jiu) precum că acesta „poate fi pus alături de Neagoe Basarab și Constantin Brâncoveanu” …Magistrală comparație, plină de sensuri adevărate! Tot ce este mai valoros din istoria culturală a românilor se leagă, de la începuturi (din păcate și în prezent) de numele celor doi mari domnitori, sfinți și eroi… A mai vorbit poetul și editorul Dan Lupescu despre Coloana pe care Brâncuși o visa de 500 de metri și pe care o vedea construită în SUA, dar și despre o construcție tot din SUA, bloc de locuințe, care s-a realizat după anul 2000…Între cele două, trei, intervenții ale lui Dan Lupescu, s-a manifestat și Cristian Ciomu care a intervenit înainte de a interpreta la pian o compoziție, a sa, închinată lui Brâncuși, și i-a adus un omagiu lui Horia Muntenuș, de la Cluj, vorbind despre filmul său despre Brâncuși care dureză 4, 5 ore și cine îl vede tot ar mai vrea să-l vizioneze… Și noi am mai citit din cartea „Poezia stare de vege” a subsemnatului, un fragment din poemul „Dincolo de Brâncuși” închinat lui Horia Muntenuș prin anul 2010, când lui Horia i-a apărut cartea cu acest titlu…Am mai adăugat la prezentarea celor două cărți, ale mele, prezentate mai sus, că ele s-au datorat, structuralizat pe unele cărți de aforisme semnate de Constantin Zărnescu și Ștefan Stăiculescu, cunoscuți brâncușologi, ultimul, plecând la cer anul trecut!…
În continuare Dodo Niță a prezentat celor veniți la manifestare cartea sa închinată „artistei centenare” Marga Ștefănescu, graficiană de benzi desenate, volum pe care l-am primit și noi în dar și căreia îi vom face o prezentare în ziarele și revistele noastre…Dodo Niță: „Marga Ștefănescu. Incredibilul destin al unei artiste centenare”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2020…Am mai primit o carte de poezie de la Mircea Liviu Goga: „Hanul catârului zburător sau Cântecele catârului”, Ed. Ramuri, Craiova , 2010 – volum de poezii.
Desigur la final, dar nu chiar, fiindcă ultima intervenție, mesaj, a fost transmis de cântăreața Sorina Barbu care acompaniată la pian de Mircea Suchici a interpretat minunata melodie a folclorului românesc „Ciuleandra”; a fost comunicarea lui Pavel Floresco, care, cum era de așteptat, și-a prezentat teoria d-sale în legătură cu armonia numerelor în raport cu opera brâncușiană….
NOTA. Foto și video: Petre Cichirdan. Urmărește pe Video Arhiva filmele cu titlul: Zilele Brancuși la Craiova – 2021
Petre Cichirdan
