În perioada 25-27 octombrie, la Târgu Jiu s-a desfăşurat manifestarea naţională „Calea eroilor la 75 de ani”, probabil cel mai important eveniment cultural, naţional, internaţional, desfăşurat anul acesta în ţara noastră vizând opera monumentală a lui Constantin Brâncuşi, eveniment în care s-a semnat şi protocolul de înscriere la UNESCO a complexului statuar-monumental „Calea eroilor” format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana infinită… În cadrul manifestărilor, pe 26 octombrie a avut loc deschiderea oficială, semnarea protocolului, în prezenţa Primului Ministru al României, Victor Ponta şi a Ambasadorului Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin…
Manifestările au început în 27 octombrie cu deplasarea participanţilor la Hobiţa, Peştişani. Apoi, la Galeriile Municipale de Artă (unde am expus şi noi în 2003-sculptură pictură) s-a vernisat Salonul de Toamnă, UAP-Gorj: au expus Armand Landh, Aurelia Suta, Constantin Dobriţescu, Dan Cîrjoi, Florin Hutium, Gabriel Constantinescu, Georgiana Brandt, Gh Plaveţi, Ileana Gheorghiu, Paul Popescu, Valer Neag, Vasile Fuiorea, Mihai Ţopescu… A urmat, în parcul Muzeului Judeţean, dezvelirea bustului Arethiei Tătărescu lângă bustul soţului ei, Gh Tătărăscu, prim ministru în anii 1934-1937 şi 1939-1940…În sălile Muzeului Judeţean Gorj a urmat vernisajul expoziţiei de sculptură al artiştilor din judeţul Dolj: Dan Nica, Emilian Popescu, Dan Purcărea şi Marcel Voinea…o expoziţie de mare valoare pe care o s-o comentăm în numărul din decembrie „Povestea vorbii 21” (ca şi celelalte momente din această manifestaere, în mod detaliat)…
A doua zi, 26 octombrie, participanţii au fost martorii unui eveniment la fel de important, inedit, dimineaţă a avut loc dezvelirea unei stele pe aleea celebrităţilor din centrul oaraşului , având imprimat numele Arethiei Tătărăscu…Au fost de faţă celebrităţi cultural artistice din toată ţara, în frunte cu Adina Andriţoiu-director al Centrului „Constantin Brâncuşi”, organizatorul de bază al întregii manifestări „Calea Eroilor la 75 de ani”, o manifestare excepţional pregătită…Nu putem să nu amintim aici numele principalilor participanţi: Sorana Georgescu Gorjan-fiica marelui inginer tehnolog, prieten cu C. Brâncuşi, autorul fizic al Coloanei infinite, Ştefan Georgescu Gorjan. Am avut fericita ocazie, astfel, ca mai multe ore, să vorbesc cu distinsa doamnă, despre unele aspecte din istoria construcţiei Coloanei, din activitatea de excepţie a dumneaei, considerând că recentul volum despe inginerul Gorjan este una din cărţile cele mai eficiente despre naşterea Coloanei… Constantin Zărnescu, Grigore Gigurcu, Ion Mocioi, Matei Stârcea, Zenovie Cârlugea, Vlad Ciobanu, Florea Firan, Mihai Sporiş…Ne-a părut rău că a lipsit Ştefan Stăiculescu un promotoriu al actului de rememorare al marelui Constantin Brâncuşi!
A urmat deschiderea oficială a manifestărilor de la Târgu Jiu, toate desfăşurate în ambianţa trustului hotelier „Anna”, complexul „Anna Events”, la care participanţii au aplaudat prezenţa domnilor Victor Ponta-Prim Ministru al României şi Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti, precum şi a domnului primar al Tg Jiului, Florin Cârciumaru…După acest eveniment a avut loc conferinţa ştiinţifică, care a continuat a doua zi, în ultima partea manifestărilor având loc şi o procesiune religioasă între Biserica Sfinţii Apostoli şi Coloana infinită…În respectivele zile de 25-27 octombrie la Teatrul Elvira Godeanu au avut loc diverse manifestări literar-muzicale. Redăm mai jos participarea lui S-P Cichirdan, care a avut loc în ziua a doua a conferinţei, alături de C Zărnescu şi M Sporiş…
Sărutul şi Prometeu, alături de Calea Eroilor din parcul central din Târgu Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinită sunt lucrările care îl scot pe Brânduşi din rândul sculptorilor şi îl încadrează în rândul filosofilor…Zicând acestea ne întoarcem la un articol pe care l-am scris în 2003, în Info Puls: „Constantin Brâncuşi, mai mult filosof decât sculptor”. Pentru această idee colosală care poate fi formulată şi altfel: Brâncuşi a creat Forma Filosofică-tridimensională, trimiţând actul sculptural-artistic către alte spaţii ale existenţei-gândirii umane…Să legăm aceste gânduri de ultima şi nu cea din urmă afirmaţie a marelui sculptor evidenţiată de Constantin Zărnescu, care într-un articol recent spunea despre Brâncuşi… „apoi, sculptorul român, ca promotor – şi în creaţia sa poetică, al unei intelectualităţi a pământului, îndrăzneaţă, originală, genială”.
Legăm aceste afirmaţii, care îl evidenţiază pe Brâncuşi ca un mare gânditor, Brâncuşi filosof al formei şi prin formă, şi de recenta apariţie (2011) a cărţii lui Ioan Viorel Bădică: Brâncuşi după Brâncuşi unde se face vorbire despre încărcătura filosofică a operelor lui C Brâncuşi mai mult decât înseamnă ea în lumea acestor Aforisme care se bănuie că aparţin lui C Brâncuşi…şi care este scrisă de un …filosof!
Brâncuşi a crezut în era civilizaţiei imaginii, precum în cea a lemnului, motiv pentru care el a ales mai mult să fotografieze despre sine şi colaboratori, despre lucrările lui, decât să scrie! Este o patimă a unui om de geniu, cu două tăişuri, fiindcă imaginea, ca şi scrisul-mărturisirea, poate să te apere sau să te condamne…şi totuşi, pe când o monografie a artei fotografice a lui Brâncuşi!?
Ca nici un alt mare artist, român, Brâncuşi aparţine spaţiului care i-a dat naştere, spaţiului vast carpato-dunărean, el, reprezentând cea mai evidentă progenitură a elementului autohton, daco roman, dar şi mai departe…El nu aparţine nici Parisului nici spiritului oceanic (tehnologic de vârf). El aparţine, cum spuneam, muntelui şi câmpiei nicăieri mai bine reliefate ca în acest altar pe care-l formează Munţii Carpaţi cu poalele către Dunăre şi Mare…Un altar care nicăieri nu se vede mai bine precum în această desfăşurare către cer a noii Transalpine…Spiritul său se îndreaptă către Zoroastru şi Zalmoxe fiindcă el este un sacerdot al marilor iniţiaţi!
Brâncuşi are urmaşi de geniu, aici în Târgu Jiu, mă refer la sculptorii de aici Valeriu Neag şi Paul Popescu, pe care-i cunosc eu, dar cel mai însemnat sculptor contemporan, tot român, urmaş al lui Brâncuşi, este după părerea lui Giulio Carlo Argan-1983-Constantin Lucaci…
Este bine ca astăzi să ne decidem a ridica în faţa Ministrului Culturii una din marile probleme ale artei contemporane româneşti: schimbarea Legii monumentelor de for public, din 2005, care a introdus monopolismul în artă (monumentele se fac în orice colţ de ţară doar cu aprobarea comisiei unice formată din membrii UAP şi arhitecţi, când numai aceştia nu au voie să de-a aprobări în concursurile publice în domeniul lor, şi condiţionând pregătirea de specialitate a autorului, care trebuie să fie una cu patalama plastică)…Vedem ce monstruozităţi se fac de 6-7 ani în acest domeniu: opere de artă în sensurile giratorii, distrăgând atenţia şoferilor, una dintre cele mai grave fiind statuia lui Carol I din Municipiul Craiova…De asemenea amintim puzderia de monumente incalificabile, cu socluri din gresie lipită cu aracet din Râmnicu Vâlcea. Să ne amintim ce ne-a spus tot Brâncuşi: „să nu aşezaţi niciodată operele mele pe acele înfiorătoare postamente-piedestale ale unor muzee, schimbându-le înălţimea, armonia, echilibrul, ambienţa – şi tot restul!… Iar baza (soclurile) trebuie să facă parte din structura statuilor. Altminteri, va fi necesar să se renunţe, cu desăvârşire, la ele!… ” (citat din acelaşi articol de C Zărnescu). Şi să nu uităm, ce comisie i-a dat aprobare lui Brâncuşi ca să construiască aceste noi minuni ale lumii ?…
