RADU NOAGHIU ŞI MIHAI DIACONESCU AU ÎNCHIS SATAGIUNEA 2012-2013

by Petre CICHIRDAN on July 19, 2013

Post image for RADU NOAGHIU ŞI MIHAI DIACONESCU AU ÎNCHIS SATAGIUNEA 2012-2013

Fantastic, colosal, extraordinar sunt cuvinte pe care le-am auzit frecvent la sfârşitul concertului care a marcat închiderea stagiunii muzicale 2012-2013, la Filarmonica vâlceană – o instituţie regină, care fundamentează cultura vâlceană contemporană…Extraordinar, fantastic, incredibil, acest colectiv cu adevărat intelectual-inegalabil în orice urbe, publicul-orchestranţii şi coriştii, nu au o sală de întreţinere-pauză la jumătatea concertului, şi, de multe ori se renunţă la această pauză-atât de necesară. Nu uitaţi domnilor juraţi ai vieţii noastre culturale-muzicale de cel mai înalt nivel calitativ-fără comparaţie-în fiecare săptămână, cu voia sau fără voia voastră, la Filarmonica vâlceană, vine un solist sau dirijor străin de cel mai înalt calibru, şi care, oricând, poate fi un potenţial sol al ţării din care vine, şi invers! …Aşa ceva numai muzica cultă îţi oferă; …copiii noştri, bătrânii, trăind în această sală clipe unice, de neuitat!
Luni seară, 17 06 13, la Filarmonica Municipiului Râmnicu Vâlcea a avut loc unul din evenimentele muzicale greu de uitat pentru oricine a fost prezent în sala de concert…O să începem cu lucrarea lui Piotr Ilici Ceaikovski, Concertul pentru pian şi orchestră numărul 1, interpretat de Mihai Diaconescu, un tânăr student de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca de la clasa domnului Csiky Boldiszar, un maestru care s-a speciaizat în promovarea pe piaţa muzicală a celor mai tinere talente, care şi-au depăşit vârsta! La acest concert, Mihai Diaconescu a fost însoţit şi îndrumat, chiar în sală, de către maestrul său internaţional Walter Krafft de la Munchener Musikseminar…Doamne ce au putut să facă aceşti doi talentaţi muzicieni, Mihai Diaconescu, tânărul pianist, şi dirijorul, atât de sugestiv, şi original, şi expresiv, şi tânăr, Radu Noaghiu, în această seară, pe scena Filarmonicii vâlcene…publicul nu ar mai fi plecat! Un concert bine aranjat de echipa de conducere, care a programat în prima parte cele trei lucrări orchestrale: Richard Wagner-Uvertura Tannhauser, Antonin Dvorak-Dans Slav nr. 7, şi Franz Schubert-Rosamunde! după care, în partea a doua, s-a dat frâu liber fanteziei impregnată de artistic-reală stare poetică… Concertul pentru pian şi orchestră de Ceaikovski! Mă aşteptam să-l urmăresc pe Rubinstein, pe Ghilels, pe Sir John Barbirolli, pe Horowitz, pe Tudor Dumitrescu (Dumnezeu să-l ierte, a murit la cutremur acest geniu al pianului, în 1977-copil încă fiind, fiul lui Gh Dumitrescu, fratele lui Ion Dumitrescu), dar am trăit aceaste clipe, fericite, de a asculta-urmări un geniu interpret al timpului, un copil-ce copil!-tânăr de 22 de ani-din generaţia excepţională-craioveană, pregătită de Mariana Ilie: Magda Cichirdan, Mihai Diaconescu…
În partea a treia, pianistul, timpanul şi orchestra intră fantastic în aceeaşi fracţiune de secundă în formidabilul rondo care îl evidenţiază pe pianist…Incredibil! Atât de mult ne-a plăcut explozia americană a dirijorului care a sărit la final şi s-a îmbrăţişat exaltart cu pianistul, care, a salutat entuziast, pe rând, formidabilii suflători, care au format garda grea a orchestrei în opusul ceaikovskian!
Considerăm că acest concert realizat de Radu Noaghiu, pianistul Mihai Diaconescu, şi orchestra simfonică este un exemplu de spectacol ecologic specific noului secol, care întăreşte spiritul, îl curăţă, îl înoieşte…

Ne-a spus Walter Krafft: – Filarmonica a făcut un concert excepţional! Da, aţi urmărit astăzi un pianist excepţional! Astăzi el a arătat calităţi excepţoionale pentru că el cântă la fel de bine, şi Bach, şi Mozart.. .Am vorbit acum, data viitoare să facem un concert Mozart!..Da mă ocup de acest mare pianist…El vine la Munchen, vin şi eu aici! …Despre orchestră?…Ce să vă spun; am spus…este un concert foarte greu!…Un concert plin de capcane! Orchestra a ştiut foarte bine să evite aceste capcane…
Mircea Suchici: – Extraordinar concert!…datorită solistului, care a reuşit să tragă orchestra după el…Are o forţă interpretativă deosebită! Este o mare speranţă a pianisticii româneşti!
Walter Krafft: – Da, face faţă în faţa oricărei naţiuni…Este un pui de geniu! Are mari premii internaţionale…Da, lucrăm foarte mult, împreună!
Radu Noaghiu: – Colaborarea a început acum un an cu orchestra din Râmnicu Vâlcea!…Totul a plecat de la un e-mail! Eu stau în SUA şi am terminat un masterat de dirijat la University of Utah din Salt Lake City…Am colaborat cu Filarmonica din Braşov, iată, cu Filarmonica vâlceană…Şi ce orchestră aveţi aici!…ce atmosferă!…una de prietenie, o maximă concentraţie în concertul final, pe care, aproape, nu am găsit-o în altă parte!…Am fost uimit când am constatat puterea de concentrare a acestor instrumentişti!…Nu le pot reproşa nici măcar o măsură de decalaj…
Petre Cichirdan: – În acest concert, în care v-am urmărit în mod special, inclusiv la repetiţii, am avut impresia că muzica lui Wagner, a lui Dvorak, a lui Schubert, parcă era legată de mâna dumneavoastră…Am constatat că partitura vă vine ca o mănuşă, cunoaşterea şi înţelegerea ei. Nu sunteţi teatral, ci totul este ca într-o reverie poetică…mă refer la gestică; orchestra parcă a fost electrizată! Extraordinar, invers ca la repetiţia finală; asta înseamnă că aţi mizat pe concertul final, pe dragostea şi prietenia instrumentiştilor faţă de muzică, de ce nu faţă de dumneavoastră… Sigur, extraordinara dragoste a muzicienilor vâlceni (asta vă asigur eu) pentru Ceaikovski!
Radu Noaghiu: – Asemena colaborări sunt de preferat…oriunde! Eu sper să revin, să fac şi mai mult…Aici poţi să faci extraordinar orice-ca artist! toţi colaborează cu tine! Ce să mai spun? Un oraş atât de curat (o ho ho…destul cu curăţenia, ce curăţenie era în 1960! n.n). Atât de frumos! În America nu avem aşa ceva!…O asemenea atmosferă de lucru nu am întâlnit niciodată!
– Mihai Diaconescu? O la la …Veţi auzi multe lucruri colosale despre el. Acum ne aflăm la un început de drum!…Apropo, acum o lună şi jumătate eram în Statele Unite şi s-a cântat acest concert de Ceaikovski sub bagheta lui Fischer cu pianistul Tao Lee din Japonia!…E drept, timpii au fost mai rari la japonez…dar tehnica lui Mihai Diaconescu a fost mai bună!
Mai adăugăm noi că pianistul prezent în această seară are un palmares de excepţie, în ţară şi străinătate! concerte la Filarmonica Oltenia, la Radio România şi la Radio România Muzical; la Sibiu, Braşov şi Cluj; în Germania-la Munchen şi la Murnau, la Bad Tolz şi la Dresda; Italia: Portofino, Veneţia, Citta d’ Aosta, Merano, Streza, Como, Monferatto; în Armenia: la Erevan; în Polonia – la Gandsk … Premii: Concursul Internaţional din Vasto, Concursul „Rovere d’Oro”-Italia; Concursul Liszt-Festivalul Liszt de la Cluj Napoca!….

Radu Noaghiu - dirijor

Mihai Diaconescu si orchestra simfonica

Leave a Comment

Previous post:

Next post: