Această dată a fost aleasă și dedicată seniorilor pentru a conștientiza lumea despre rolul pe care l-au avut persoanele vârstnice ( unele, în bunul mers al societății, altele chiar în dezvoltarea ei); să încurajăm seniorii la participarea conștientă și activă la viața socială, culturală, economică și chiar politică.
Se dorește o viziune pozitivă în a privi și monitoriza fenomenul de îmbătrânire, în primul rând să nu mai existe discriminare, apoi asistența sanitară să fie axată cu precădere pe prevenție.
Tema anului: “Epica longevității: Regândirea sistemelor pentru vieți mai lungi”. Se propune o analiză concentrată spre a identifica felul în care politicile pot concura la facilitarea creșterii longevității în rândul seniorilor.
Trecerea spre o societate a longevității nu mai e privită ca un adevăr utopic sau îndepărtat, ci o realitate socială și bio-medicală care reclamă și proclamă reorganizarea sistemelor de sănătate și protecție socială. Acestea trebuie să dea speranțe că anii câștigați vor fi sănătoși, în demnitate, echitate și chiar productivitate. Fenomenul de îmbătrânire nu mai trebuie privit exclusiv medical; creșterea speranței de viață e o rezultantă a evoluției cercetărilor medicale, a ingineriei medicale, a kinetoterapiei medicale. Să nu uităm ajutorul primit în zona sufletească din partea liderilor religioși, a psihologilor, a cărților citite, a teatrului, cinematografiei și a muzicii.
Anii câștigați în plus, trebuie să conțină un plus de calitate; longevitatea să rimeze cu sănătatea. Organizația Mondială a Sănătății (OMS), prezintă date care arată că oamenii care au depășit 60 de ani, sunt peste 1,2 miliarde, iar până în 2050 numărul lor va fi dublu, iar cei de peste 80 de ani, vor fi de 3 ori mai mulți.
În România, Institutul Național de Statistică (INS), arăta încă din 2025 că în 2080 cifra demografică se va diminua, iar fenomenul de îmbătrânire se va accentua. ONU, prin OMS, a propus un cadru conceptual pentru perioada 2021-2030:
1) Profilaxii personalizate și monitorizarea indicatorilor fiziologici și biochimici relevanți. Să se treacă de la medicina reactivă la cea predictivă; să se identifice din vreme fragilitatea și sarcopenia.
2) Metodologia îngrijirilor integrate; foarte util “Ghidul ICOPE-OMS. În contextul “Deceniului pentru Îmbunătățirea Sănătății”, medicina primară trebuie să rămână nucleul de coordonare pentru îngrijirea bătrânilor. Protejarea și menținerea capacităților fizice și mentale ale persoanelor în vârstă.
3) Digitalizarea incluzivă și tehnologiile asistive. De la dispozitivele portabile ale medicilor pentru monitorizarea funcțiilor vitale, la telemedicină. E necesară adaptare la capacitățile senzoromotorii.
4) Combaterea ageismului (discriminarea, stereotipizarea sau prejudecățile în legătură cu vârsta unei persoane) și integrarea (sau reintegrarea) socio-economică, spiritual-culturală etc.
Să nu se uite că stigmatizarea blochează starea de bine. Formarea continuă e benefică omului și mental și fizic; conferă și un imbold voinței și demnității.
La noi în România, în primăvara anului 2023, la conferința clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, P.F. Daniel, Patriarhul BOR, a scos în evidență semnificația spirituală a prezenței vârstnicilor în viața persoanelor tinere. A mai spus că filantropia creștină, veche de peste două milenii, să fie din nou o prezență activă în comunitățile creștine.
Să nu uităm sloganul-deziderat: “Să adăugăm mulți ani vieții, dar și viață fiecărui an”! La mulți ani, tuturor care prelungesc viața vârstnicilor!
