Data de 2 octombrie a fost aleasă în amintirea zilei în care s-a născut Mahatma Gandhi (02.10.1869; a trăit în perioada 1869-1948); acesta a condus Mișcarea de Independență din India și a fost printre primii care au gândit filosofia și strategia nonviolenței fiind un exemplu pentru Nelson Mandela.
Mahatma Gandhi si Martin Luther King Jr. sunt amintiți ca luptători împotriva nonviolenței, mișcările lor pentru justiție socială și drepturi civile. Principiile care stau la baza nonviolentei sunt principii etice, filozofice si fundamental practice având ca rezultat transformarea violentei in acțiuni spirituale si sociale. Aceste principii daca sunt aplicate una cate una vor duce la crearea unei stări biopsihosociala a tuturor.
Această dată a fost stabilită în ziua de 15.06.2007, în urma unei Rezoluții a Adunării Generale a ONU. Prin acea Rezoluție s-a readus pe ordinea de zi “relevanța universală a trăirii nonviolente precum și dorința de a asigura o cultură a păcii, a toleranței, înțelegerii nonviolente”. Adunarea Generală a ONU a luat această hotărâre având în vedere că nonviolența, toleranța, respectul deplin pentru toate drepturile omului și libertățile fundamentale pentru toți, democrația, dezvoltarea, înțelegerea reciprocă și respectul pentru diversitate.
Acestea sunt interconectate și se consolidează reciproc, reafirmând totodată relevanța universală a principiului nonviolenței, să se asigure o cultură a păcii, toleranței și înțelegerii. Această dată care marchează “Ziua Nonviolenței”, este o oportunitate de a transmite mesajul pentru nonviolență prin conștientizarea umanității; realizabilă în primul rând prin educare. Pilonii principali ce stau la baza unei educații nonviolente sunt: ascultarea empatica, comunicarea nonviolenta, disciplina pozitiva, observare. Toate acestea duc la un mod de comunicare dintre un adult si un copil pentru identificarea nevoilor acestuia. Acțiunea nonviolentă constă și în acea tehnică/strategie de a respinge pasivitatea și supunerea “orbească” (fără discernământ, lipsită de minima demnitate); trebuie adoptată lupta pașnică împotriva violenței.
Demersurile pașnice se pot realiza prin: proteste, marșuri, blocade, necooperarea în cele antisociale. ONU cere statelor membre, organizațiilor din subordine, celor regionale, ONG-urilor și chiar persoanelor fizice, să sărbătorească această zi, să transmită mesajul nonviolent în primul rând prin educare; toate acestea prin conștientizarea oamenilor. Să se organizeze conferințe, întâlniri publice, campanii de conștientizare.
Sa nu uitam ca nonviolenta este promovarea unei culturi a păcii, drepturilor omului, toleranței, a rezolvării pașnice a conflictelor în mediul educațional si al solidarității!
